Vezi profilul

Ediția #102

Misreport
Ediția #102
De Misreport • Ediția #102 • Vezi online
Bună dimineața, 
Dacă te-ai simțit copleșit de informații zilele acestea, poate te ajută să știi că nu ești singurul care trece prin situația asta: la fel ne-am simțit și noi, autorii Misreport.
Cantitatea imensă de informație prin care am trecut în fiecare zi ne-a amintit de primele zile de pandemie, când am început să folosim termenul infodemie - adică o epidemie de informații false și dezinformare.

Obiceiuri sănătoase
Cu siguranță vei vedea mult conținut fals zilele astea și multă propagandă și cel mai probabil nu vei putea să le identifici pe toate. Totuși, cum navighezi printre ele?
Ne-am gândit să-ți oferim câteva din tips & tricks-urile care ne ajută pe noi să nu ne lăsăm copleșiți:
✔️ Alege să te informezi de câteva ori pe zi din surse în care ai ajuns să ai încredere de-a lungul timpului. E metoda noastră de a evita doomscrolling-ul: adică tendința de a scrolla continuu conținut negativ/deprimant. Dacă se întâmplă ceva cu adevărat relevant, vei afla asta din sursele pe care le-ai cultivat până acum. 
✔️ Știm că e tentant, dar uneori e mai bine să nu-ți începi dimineața direct pe rețelele sociale. Ia-ți puțin timp pentru tine, gândește-te la ziua care urmează și la câteva obiective pe care ți le stabilești.
Unul din ele poate fi să ai un timp fix pe care îl aloci rețelelor sociale. În plus, gândește-te că postările de pe rețelele sociale nu trec prin filtrul jurnalistic prin care trec materialele de presă.
✔️ Atunci când te informezi, setează-ți niște obiective: ce doresc să aflu acum? Ce fel de informații caut? Am aflat ceea ce voiam să aflu?
✔️ Dacă totuși descoperi că scrollezi de zeci de minute pe rețele sociale și simți că devii din ce în ce mai anxios, încearcă să-ți setezi momente în care devii conștient de comportamentul ăsta.
De pildă, una din metodele mele (Codruța) e să închid Facebook atunci când realizez că dau peste prima postare/informație care se repetă. 
✔️ Dacă o informație sau o fotografie sau un clip video de a cărui sursă nu ești sigur îți produce anxietate, gândește-te care va fi efectul asupra prietenilor tăi, dacă le dai mai departe.
Te rugăm, verifică sursa și credibilitatea ei înainte să dai mai departe orice tip de informație. 
✔️ Dacă simți că nu ai niciun control asupra a ceea ce se întâmplă, încearcă să-ți canalizezi atenția și energia pe ceea ce poți să faci. De pildă, poți să te oferi voluntar pentru o organizație în a cărei muncă ai încredere. Sau poți să ajuți ONG-uri și jurnaliști prin donații, apoi să urmărești munca pe care o fac. 
Narațiunile dezinformării pro-Kremlin zilele astea
👉 Poate ai remarcat cum unele din principalele surse care s-au poziționat în timpul pandemiei de COVID-19 ca vectori ai mesajelor antivaccin au devenit deodată și specialiști în geopolitică și războaie informaționale.
Și a mai observat că acum sunt inundate cu propagandă pro-Kremlin și teorii ale conspirației care glorifică invadarea Ucrainei de către Rusia și o prezintă drept un război cu „deep state” - formulă folosită foarte des de Donald Trump în perioada în care era președinte pentru a desemna un fel de „ocultă” care conduce, de fapt, SUA.
Termenul cel mai apropiat în română ar fi, probabil, „statul paralel”, invocat deseori de fostul lider PSD Liviu Dragnea, condamnat pentru corupție.
👉 Tot în ultima săptămână, probabil ai ajuns în contact cu o altă presupusă informație: că armata rusă ar fi descoperit pe teritoriul Ucrainei biolaboratoare susținute de SUA.
PolitiFact a analizat această afirmație și arată că ea este falsă și nu se bazează pe nicio dovadă.
👉 Am remarcat, în schimb, cum propaganda pro-rusă și teoriile conspirației promovate de QAnon din SUA se întâlnesc într-un punct comun: admirația față de Vladimir Putin.
Vice face o istorie a poziționărilor QAnon față de Vladimir Putin și cum au evoluat ele începând din 2017, de la „Putin face parte dintr-o cabală globală” și până astăzi.
Materialul urmărește cum se schimbă atitudinea față de Putin în funcție de atracția pe care liderul de la Kremlin o exercită asupra lui Donald Trump.
👉 Mai puteți recunoaște retorica pro-rusă prin aceea că numesc invazia din Ucraina „operațiune de salvare”, după ce au epuizat termenii „denazificare” sau „demilitarizare”.
Europa Liberă observă că în România, această retorică merge mână în mână cu mesajele de tip Roexit sau cele care pun sub semnul întrebării ajutorul dat ucrainenilor, cu explicații de tipul „sunt suficient de mulți români săraci care ar trebui ajutați”.
👉 O parte din canalele de propagandă ale Rusiei, refugiate pe Telegram, și-au amintit de o narațiune mai veche preferată de guvernul de la Kremlin: iminenta „decădere” a Occidentului, sub presiunea grupurilor care activează pentru drepturile comunităților LGBTQ sau a „cancel culture”.
Aici mesajele sunt de tipul: după toate sancțiunile aplicate Rusiei, acum ni-i vor interzice și pe Dostoievski și Ceaikovski? Deutsche Welle arată exact ce fel de sancțiuni sunt impuse Rusiei, lui Vladimir Putin și apropiaților acestuia.
👉 În fine, una din sursele pe care le-am urmărit zilele acestea pentru a da profunzime informațiilor pe care le-am citit și pentru a înțelege mai bine motivațiile Rusiei e seria de interviuri și analize realizate de Magda Grădinaru pentru spotmedia.
💡Dacă vrei să verifici singur o informație te poate ajuta să folosești Fact Check Explorer, un motor de căutare pentru fact-checkuri oferit de Google.
…și conturile false, dragele de ele
Cum sursele propagandei Rusiei au fost restricționate în România, vei descoperi multe profiluri de Facebook care multiplică mesajele acesteia (despre care am scris mai sus). 
Așa că ne-am gândit la patru detalii pe care să le verifici pentru a-ți face o idee dacă un profil de Facebook e autentic - adică reprezintă o persoană reală și opiniile ei - sau nu.
⚠️ Verifică fotografia de la profil. Din experiența noastră, fotografiile cu drapelul României care lăcrimează, simboluri sau animale legendare, vedete internaționale sau supermodele pot fi un semn că ai în față un profil fals. 
⚠️ Poți chiar să mergi un pas mai departe și să uploadezi imaginea în Google Images pentru a descoperi dacă a mai fost folosită. Dacă ai nevoie de ajutor, găsești aici mai multe detalii despre cum poți face această căutare (Google Support).
În plus, gândește-te de câte ori ți-ai schimbat tu fotografia de profil. Verifică și asta: ce alte fotografii a mai avut profilul respectiv.
⚠️ Verifică ce informații postează profilul respectiv și cât de des postează și compară asta cu comportamentul online al prietenilor tăi. În general, niciunul nu postează zile în șir, la intervale de timp egale, același tip de mesaj, nu? 
⚠️ Verifică dacă profilul interacționează cu prietenii pe care îi are mai mult decât pentru a le ura bună dimineața la cafeluță și oferi like-uri la unele comentarii. În general, trolii nu au timp să răspundă la comentarii sau la mesaje - sunt prea prinși să răspândească pe rețeaua socială un mesaj propagandistic.
Dacă ai bifat toate criteriile de mai sus, sfatul nostru este să pui sub semnul întrebării autenticitatea acestui profil și adevărul mesajelor pe care le răspândește. 
Știri despre știrile false
👉 TikTok a anunțat că suspendă posibilitatea de a uploada conținut nou în Rusia, dar și posibilitatea de a face live streaming. (Axios)
👉 …decizia vine după ce Rusia a blocat rețelele sociale Twitter și Facebook și a adoptat o lege care pedepsește cu până la 15 ani de închisoare publicarea de „fake news” despre invazia din Ucraina. Adică orice conținut care nu urmează propaganda Kremlinului referitoare la război. (Reuters)
👉 În aceste condiții, Novaya Gazeta, al cărei redactor șef este unul din cei doi jurnaliști câștigători ai Premiului Nobel pentru Pace de anul trecut, a început să-și cenzureze relatările. (Reuters)
👉 PBS NewsHour a pus cap la cap un ghid care vă ajută să analizați clipurile video răspândite pe rețele sociale și cum să descoperiți dacă sunt înșelătoare. 
👉 Cum luptă „elfii lituanieni” - cetățeni care s-au specializat în combaterea dezinformării - cu trolii ruși. (Time
👉 Meta, compania mamă a Facebook, a anunțat că a deschis un centru operațional de monitorizare a dezinformării pro-ruse referitoare la războiul din Ucraina. (Atlantic Council)
👉 BBC World Service va relua transmisiile radio pe unde scurte în Ucraina și în anumite zone din Rusia. (The Verge)
👉 The Guardian a republicat un material de arhivă, din 1933, care descrie foametea din Ucraina, provocată de măsurile impuse de Stalin și minciunile din jurul acesteia. Jurnalistul care a adunat informațiile a călătorit în secret prin Ucraina și a trimis manuscrisele textelor într-un bagaj diplomatic, pentru a evita cenzura de stat.
Credem că ai citit deja destul pe subiectul ăsta :) Îți mulțumim că ești abonat la Misreport și că încerci să te informezi din surse sigure și verificate, dar îți sugerăm să ne iei în serios cu prima parte a newsletter-ului și să încerci alte activități - care îți dau o stare de bine - în locul consumului constant de informații.
Ți-a plăcut această ediție de Newsletter?
Misreport

Ediție săptămânală despre dezinformare.
Un proiect realizat de Codruța Simina și Ovidiu Mihalcea.

Pentru a te dezabona, fă clic aici.
Dacă îți place newsletter-ul ce ți s-a redirecționat, te poți abona aici aici.
Powered by Revue