Bună dimineața, 

Săptămâna trecută, jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit că este victima unei operațiuni de kompromat, orchestrată chiar de autoritățile statului (PressOne). Acuzațiile sale au generat valuri de reacții și solidaritate, la nivelul societății civile sau în rândul jurnaliștilor. 

Ne-am gândit că e util să explicăm acest cuvânt - cu atât mai mult cu cât denumește un tip de acțiune specific Federații Ruse. 

Ce este kompromatul? Dicționarul Merriam-Webster spune că avem de-a face cu un material compromițător, colectat și folosit pentru a discredita sau a șantaja pe cineva. Kompromatul mai poate fi folosit și ca mijloc de manipulare.

Unele surse îl leagă de existența unei subdivizii a Serviciului Secret al Germaniei de Est, al cărei rol era de a aduna materiale compromițătoare despre liderii politici, altele susțin că provine din jargonul poliției secrete a URSS din anii ‘30. (wordhistories.net)

Jurnalistul Marian Voicu explică, de pildă, în cercetarea sa Matrioșka mincinoșilor, că victoria obținută de Igor Dodon la alegerile din 2016 a venit pe fondul unor puternice campanii de dezinformare, fals și kompromat la adresa contracandidatei sale, Maia Sandu. (Marian Voicu, Matrioșka Mincinoșilor. Fake News, Manipulare, Populism, Editura Humanitas, 2018, p.280-283)

Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a fost subiectul unor investigații care dezvăluiau posibilitatea ca Federația Rusă să dețină kompromat - adică material compromițător, la adresa sa. (The Guardian)

👉 #FALS Rusia a susținut de la început că masacrul civililor din Bucea ar fi o înscenare a serviciilor secrete ucrainene.

Astfel, Russia24, unul din posturile de stat cele mai urmărite în Rusia, a difuzat un videoclip despre care susține că ar fi dovada „teatrului” realizat de ucraineni.

Publicația rusă independentă Meduza a demontat scenariul servit de ruși, arătând că imaginile difuzate de Russia 24 sunt dintr-un serial filmat în Sankt Petersburg pe 30 martie. (Libertatea)

👉 …tot Rusia susține că o altă filmare din Bucea ar arăta cadavre care „se mișcă”, și asta ar fi dovada faptului că nu a existat un masacru, așa cum susțin autoritățile ucrainene și presa internațională care a filmat secvența. Verificat AFP arată că afirmațiile Rusiei sunt false și dovedește asta. 

👉 #FALS Tass, cea mai mare agenție de presă din Rusia, deținută și controlată de Kremlin, a preluat pe larg un articol din site-ul românesc „Național”, care pretinde, fără să prezinte nici o probă, că România ar vinde Ucrainei arme de producție autohtonă.

G4Media arată că site-ul Național a publicat în ultimii ani mai multe articole care au prezentat informații false, unele chiar afirmând că România „a fost scoasă de sub scutul NATO”. 

👉 #FALS La Mariupol, sud-estul Ucrainei, soldații ceceni au filmat un videoclip în care se presupune că interogau un prizonier de război, care „a recunoscut că a luptat împotriva civililor”.

Kiril Dolimbaev, cofondator al catedralei ortodoxe din Mariupol, a reacționat pe Facebook, unde a scris că „acesta nu este un militar, ci o persoană fără adăpost. Acest om, care a fost răpit de invadatori, venea să mănânce la centrul nostru de sprijin în fiecare zi”. (Libertatea)

👉 #CONTEXT Parlamentul Moldovei a adoptat în prima lectură, cu voturile a 56 de deputați ai majorității PAS, un pachet de amendamente la șapte legi, în vederea combaterii dezinformării, propagandei și protejării spațiului informațional autohton.

Proiectul introduce în uz definiții noi precum dezinformarea, știrile false și urmărește combaterea fenomenului site-urilor obscure. Între altele, inițiativa oferă mai multe împuterniciri poliției și serviciului secret de a cere difuzorilor de informații eliminarea anumitor conținuturi și impune sancțiuni dure pentru dezinformare. (Radio Chișinău)

Potrivit proiectului de lege, persoanele fizice și juridice care dețin pagini web sunt obligate să plaseze informații de contact la loc vizibil. În lipsa lor, paginile vor putea fi blocate. (G4Media)

👉 Propaganda pro-Kremlin domină social media în limba chineză, în ciuda faptului că guvernul chinez a încercat să pară neutru în ceea ce privește războiul din Ucraina, arată o analiză Deutsche Welle. 

👉 Un raport Meta, compania mamă a Facebook, arată că după declanșarea războiului din Ucraina, un grup de hackeri conexați cu Belarus au încercat să fure zeci de conturi de social media aparținând ofițerilor militari ucraineni.

Operațiunea urmărea ca de pe aceste conturi să fie postate filmulețe cu militari învinși sau care se predau, în confruntarea cu Rusia. (The Guardian)

👉 Poliția din Slovacia le-a reamintit cetățenilor săi că aceleași surse de informații care avertizau că vaccinarea înseamnă introducerea de cipuri în organism, avertizează acum de existența unor presupuse „biolaboratoare” în Ucraina - o temă de propagandă utilizată de Kremlin pentru a justifica invadarea Ucrainei.

Și asta pentru că sursele de dezinformare din Slovacia și-au schimbat peste noapte narațiunile, de la COVID-19 la războiul din Ucraina. (Balkan Insight)

👉 Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, vrea să folosească războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei ca scuză pentru a redeschide minele de potasiu de pe teritoriul băștinașilor.

Bolsonaro spune că Brazilia are nevoie de potasiu pentru a obține îngrășăminte chimice necesare agriculturii. (Coda Story)

👉 Cum s-au pregătit câțiva ucraineni pentru războiul informațional cu Rusia, învățând din greșeli, încă din 2014. (Reuters)

👉 Moldova este în mijlocul unui război informațional menit să distrugă coeziunea socială și solidaritatea cu ucrainenii care găsesc refugiu din calea războiului.

Wired citează mai mulți experți care spun că Moldova ar putea fi următoarea țintă a Rusiei, în cazul unui succes în Ucraina, și accelerarea amplificării narațiunilor dezinformative ar putea fi un semnal că Rusia se pregătește să facă acest pas.

👉 Narva (Estonia) e un orășel la granița cu Rusia, ai căror locuitori vorbesc în proporție de 95% și limba rusă. Așa că autoritățile estoniene au început să ia măsuri pentru a crește securitatea graniței și pentru a combate dezinformarea și spionajul care pot veni dinspre Rusia. (NBC News)

👉 Povestea unui oligarh rus și a încercărilor sale de a deschide noi canale prin care propaganda Kremlinului să ajungă în Europa, spusă de France 24.

👉 Mai mulți moderatori de conținut care lucrează pentru Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, au declarat sub protecția anonimatului pentru jurnaliștii Reuters că regulile de moderare a propagandei sub care își desfășoară activitatea sunt prea vagi.

Ei oferă drept exemplu campania de denigrare împotriva Marianei Vishegirskaya, o vedetă online din Ucraina, surprinsă de bombardante într-o maternitate din Mariupol.

👉 France 24 arată de ce propaganda rusă minte atunci când afirmă că Vishegirskaya a participat la înscenarea bombardamentului maternității din Mariupol.

👉 Canada urmează Australia și pregătește un pachet legislativ care să oblige marile platforme de social media să plătească industria locală de presă pentru conținutul utilizat în social media. Între 2008 și 2022, 451 de proiecte media s-au închis în Canada. (Politico)

…apropo, Google și Facebook au plătit companiilor media din Australia 200 de milioane de dolari pentru conținut în contul anului trecut, în baza unui pachet legislativ similar. (Financial Post)

👉 „Infox” este cuvântul care desemnează, în Franța, informațiile false și dezinformarea.

Guvernul a investit în crearea unor cursuri care îi învață pe școlari să facă diferența între „infox” și informații verificate și valide. Anul trecut, peste 1 milion de copii au participat la aceste cursuri.

The Local France documentează ce învață elevii în timpul cursurilor. 

👉 YouTube a blocat 22 de canale care transmiteau dezinformare - dintre care 4 din Pakistan, la solicitarea Indiei. (Mashable India)

👉 Dezinformarea este o amenințare serioasă pentru sistemul electoral irlandez, susține unul din membrii cabinetului guvernamental.

Acesta susține un proiect de lege care aduce o mai mare transparență în finanțarea publicității electorale. (The Irish Times)

👉 The Atlantic a postat pe YouTube conținutul unei conferințe care analizează și descrie amenințările dezinformării, realizată în parteneriat cu Universitatea din Chicago. Printre vorbitori îi veți recunoaște pe jurnalista Anne Applebaum și fostul președinte SUA, Barack Obama. 

👉 …care a recunoscut, în discursul său citat de Axios, că a subestimat în timpul mandatului său amenințarea reprezentată de dezinformare la adresa sistemelor democratice.