👉 Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ne afectează emoțional. Mai precis, există două lucruri fundamentale care favorizează un nivel ridicat de anxietate: expunerea la social media și moștenirea războiului, pe care o ducem cu noi. (Radio România Cultural)

👉 În acest context, e relevant să înțelegem cum se informează tinerii români născuți după 1995 în timpul războiului. Aproape toți cei consultați de reporter se declară afectați emoțional de război și susțin că verifică sursele informațiilor și credibilitatea acestora. (HotNews)

👉 46,4% dintre tinerii studenți din România participanți la un sondaj susțin că au suferit de pe urma anxietăţii provocate de conținut fals în perioada pandemiei de COVID-19. Sondajul a fost realizat online, în perioada 6 ianuarie – 2 martie, cu participarea a 3.407 respondenţi, studenţi care îşi desfăşoară studiile în universităţi din 22 de oraşe din România. (News.ro)

👉 #PROPAGANDĂ Andrei Șestakov, un profesor de istorie dintr-un oraș din Siberia, a primit la câteva zile de la începutul războiului în Ucraina un ghid cu instrucțiuni pentru cum să le fie predat elevilor conflictul. A refuzat să le respecte. A urmat un interogatoriu la poliția locală. Profesorul a demisionat ulterior. (Reuters via Libertatea)

👉 #PROPAGANDĂ În urma proclamării Republicilor Populare Donetsk și Luhansk în timpul războiului din estul Ucrainei, activiștii pro-Kremlin din Letonia au încurajat la rândul lor formarea Republicii Populare Latgalia. Latgalia este o regiune care acoperă 22,52% din teritoriul Letoniei și are frontiere comune cu Belarus și Rusia. (Veridica.ro)

👉 …între timp, Rusia investește în propagandă după ce a eliminat presa independentă. Între lunile ianuarie și martie, guvernul de la Moscova a alocat din bugetul federal 17,4 miliarde de ruble pentru „mass-media”, potrivit datelor oficiale publicate de ministerul rus al Finanțelor.

Jurnaliștii de la The Moscow Times notează că acestea au crescut de 3,2 ori comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut când bugetul alocat presei de stat a fost de 5,4 miliarde de ruble. (HotNews)

Un studiu peer-reviewed realizat pe 3515 pacienți, publicat în 30 martie, anul acesta, arată că tratamentul cu ivermectină nu a redus incidența spitalizării pacienților cu simptome acute de COVID-19. (The New England Journal of Medicine)

Merită să ne amintim începutul anului trecut, când câteva televiziuni din România prezentau un presupus „medicament minune” împotriva COVID-19. (PressOne)

Ivermectina, căci despre ea este vorba, era susținută de omul de afaceri Gigi Becali ca remediu împotriva virusului SARS-CoV-2. Medicul Ioan Alexie, angajat al unui spital din Los Angeles, SUA, apărea apoi la Marius Tucă Show și la Antena 3 și prezenta o schemă de tratament pe care o folosește în tratarea COVID-19, și care conținea ivermectina.

Informațiile despre „medicamentul minune” au zburat pe rețelele sociale, iar românii au invadat farmaciile veterinare pentru a cumpăra Ivermectină de uz medical veterinar.

Toate acestea se întâmplau în plină campanie națională de vaccinare împotriva COVID-19 și într-o perioadă în care rețelele sociale erau invadate de teorii ale conspirației care scad încrederea în vaccinurile administrate. (PressOne)

Dacă mai aveți prieteni - sau părinți - care cred în continuare că pandemia de COVID-19 a fost sau este o făcătură, puteți urmări împreună documentarul regizoarei Nanfu Wang, In the same breath (Cu aceeași suflare), care urmărește începuturile pandemiei în Wuhan, China, și New York, SUA. E un punct bun de pornire pentru a înțelege de ce am avut mesaje atât de contradictorii la începutul pandemiei. Documentarul este accesibil pe platforma HBO Max. 

„Ca scriitor rus, ai două opțiuni. Fie ți-e frică, fie scrii. Eu scriu”, spune Vladimir Sorokin, un scriitor care și-a imaginat, în multe din cărțile sale, versiuni distopice ale Rusiei. Acum se teme că ar putea să ajungă să trăiască una din aceste distopii. Dialogul cu Sorokin, publicat de New York Times, descrie o perspectivă unică asupra regimului politic de la Kremlin, dar și asupra violenței permanente din societate, în care autorul povestește că a fost „îmbibat” în copilărie și adolescență.

M-am gândit să vă recomand romanele lui Vladimir Sorokin pentru că am citit două din ele, publicate la Editura Curtea Veche: Ziua opricinicului și Gheața. Aveți nevoie de un stomac zdravăn pentru ambele - dar veți avea ocazia să priviți în față două posibilități de viitor care pornesc de la realitățile din Federația Rusă. Ambele sunt teribile și pun sub semnul întrebării certitudinea pe care o avem că civilizația în care trăim e stabilă. 

👉 Un video falsificat, cu sigla BBC, susține că Ucraina ar fi în spatele bombei care a explodat în gara Kramatorsk. BBC avertizează publicul că e vorba de un fals. (The Guardian)

👉 Cetățenii Federației Ruse se identifică tot mai mult ca cetățeni ai Uniunii Sovietice, arată o analiză a The Conversation. E interesant să urmăriți graficul care arată fluctuațiile acestei percepții și ce o justifică. 

👉 Publicul este dispus să răspândească sau să scuze falsuri despre care crede că „s-ar putea dovedi ca fiind adevărate în viitor”, mai ales când este vorba de confirmarea unor opțiuni sau credințe politice, arată o cercetare publicată de Journal of Personality and Social Psychology. (CTV News)

👉 Regulile Facebook reduc încet la tăcere jurnaliștii și publicațiile independente care folosesc alte limbi decât engleză, arată Coda Story.

👉 Australia se confruntă cu un val de minciuni legate de o viitoare „fraudare a alegerilor”, susține Comisia Electorală națională, arătând că ceea ce se întâmplă seamănă foarte bine cu campania de dezinformare pe care Donald Trump a desfășurat-o în SUA, înaintea alegerilor prezidențiale, pe care le-a pierdut. (The Guardian)

👉 VIDEO Canalele TV din Rusia sunt fie deținute de guvernul de la Kremlin, fie de oligarhi prieteni ai lui Vladimir Putin. The Telegraph (via Youtube) prezintă un montaj video care ne arată cum este prezentată invadarea Ucrainei publicului din Rusia - și nu seamănă deloc cu ceea ce vede publicul vestic la televizor sau în mediul online.

👉 VIDEO O echipă de reporteri de la The New York Times au călătorit în Transnistria pentru a vedea ce efecte are propaganda Rusiei despre războiul din Ucraina dincolo de granițe.

👉 O colecție de falsuri demontate despre războiul din Ucraina, indiferent de sursa acestora, a fost creată de Deutsche Welle. Autorii explică și detalii la care publicul trebuie să fie atent - în fotografii sau filmări referitoare la război - pentru a nu se lăsa manipulați. 

👉 OpenMind Magazine e o revistă americană nou lansată, al cărei scop este să analizeze în profunzime și să combată „controversele științifice” și manipularea prin conținut fals sau conspiraționist. Jurnaliștii vor investiga și felurile în care am ajuns să consumăm informație falsă sau greșită. (NiemanLab)

👉 …iar Cancer FactFinder e un proiect susținut de Școala de Sănătate Publică Harvard TH Chan, care oferă informații corecte și verificate, preluate din studii științifice, referitoare la cauzele care determină apariția cancerelor. În același timp, proiectul își propune să demonteze mituri legate de cauzele care determină apariția cancerelor. 

👉 VIDEO Un comunicat de presă fals susținea că Tesla ar fi cumpărat o mină de litiu, iar achiziția ar fi confirmată de conducerea companiei. Informația a dus la creșterea acțiunilor Lithium Corp. cu 280%. (Bloomerg)