Vezi profilul

Ediția #109

Misreport
Ediția #109
De Misreport • Ediția #109 • Vezi online

👉 #FALS „O coloană de tehnică militară românească a fost surprinsă în timp ce se deplasa spre granițele cu Republica Moldova și Ucraina”, scrie presa rusă făcând trimitere la o înregistrare video realizată de un amator, din propriul automobil. De fapt, Ministerul român al Apărării a anunțat că unitățile de tehnică militară din imaginile video se îndreptau spre poligonul Babadag.
Filmarea – folosită și pentru alte dezinformări – e pretext pentru reluarea tezelor privind intenția României de a ocupa Republica Moldova și a ataca regiunea separatistă transnistreană. (Veridica)
👉 Teza unui presupus atac al României a fost avansată săptămâna trecută și de un fost consilier apropiat al lui Vladimir Putin ce acuză România că va ataca în curând Transnistria, după care va „anexa” Republica Moldova. Consilierul este citat de Pravda. (Adevărul)
👉 O altă narațiune propagată de Ministerul rus al Apărării spune că Ucraina exportă masiv cereale în România, iar pe drumul de întoarcere sunt aduse la schimb arme și muniții străine. Surse oficiale din Ministerul român al Apărării au declarat pentru Digi24 că acuzațiile sunt o denaturare grosolană a realității.
👉 #FALS Canalul de Telegram NEXTA Live a publicat pe 30 aprilie fotografia unui ziar din regiunea transnistreană, prin care se face apel către președintele rus Vladimir Putin. Publicația din fotografia NEXTA este datată 2 mai 2022, iar pe prima pagină se vorbește despre „atentate, soldate cu morți și răniți”, comise în stânga Nistrului.
Doar că Alexandr Karasev, redactor-șef al publicației, care există, a calificat ediția în cauză drept un fals. El a spus că ultima apariție a ziarului pe care îl conduce a fost înaintea sărbătorilor, pe 30 aprilie. Următorul număr al ziarului va apărea pe 5 mai. (NEXTA via Europa Liberă)
👉 #DEZINFORMARE Trolii ruşi duc un război informaţional dintr-o fostă fabrică din Sankt Petersburg, de unde vizează lideri occidentali şi răspândesc propaganda Kremlinului cu privire la Ucraina, a informat duminică guvernul britanic, care a comandat un studiu pe acest subiect. 
Potrivit autorilor studiului, agenţi proruşi recrutează troli pe Telegram care sunt plătiţi pentru a ţinti conturile mass-media şi ale liderilor occidentali de pe social media şi a răspândi propaganda pro-Kremlin. (AFP via Agerpres)
👉 Forțele rusești ocupă orașe, amenință jurnaliștii și le cer să răspândească opinii pro-Kremlin. Cei care refuză sunt forțați să își închidă activitatea. Serviciul Special de Stat pentru Comunicații al Ucrainei a declarat pentru BBC că opt stații sunt folosite pentru a transmite „propagandă și dezinformare” către populația locală din sudul Ucrainei.
Strategia de înlocuire a presei ucrainene cu presa pro-Kremlin include capturarea turnurilor de emisie și întreruperea accesului la programele naționale de știri ucrainene în zonele controlate de forțele rusești. În schimb, sunt pornite semnalele pentru emisiunile pro-Kremlin. (G4Media)
👉 Eforturile propagandistice ale Rusiei s-au concentrat să-l descrie pe Volodimir Zelensky drept dependent de droguri. Verificat AFP demontează două astfel (1) de încercări (2), în timp ce VICE face un rezumat al narațiunilor folosite de Kremlin pentru a crea această imagine. 
Internațional
👉 Cum creează propaganda pro-rusă o criză? O analiză StopFake trece în revistă câteva din momentele în care Kremlinul a invocat falsuri pentru a justifica posibile viitoare mișcări în războiul cu Ucraina, inclusiv agitarea amenințării nucleare.
👉 Istoricul Timothy Snyder reface, în The New Yorker, istoria Ucrainei și a mitologiei construite de propaganda rusă în jurul relațiilor complicate dintre Kremlin și Kiev.  
👉 Lukashivka e un sat din Nordul Ucrainei, ocupat de ruși în 9 martie. În urma ocupației, o familie din sat a trăit alături de 5 soldați ruși aproape trei săptămâni, timp în care s-au apropiat și au încercat să înțeleagă perspectiva fiecărei tabere. 
The Atlantic spune povestea acestei apropieri, pe cât de neobișnuite, pe atât de firești, și lecțiile care pot fi învățate din ea. Înainte să părăsească satul, unul din soldații ruși a promis familiei - a cărei casă a fost distrusă în război - o parte din pensia sa. 
👉 Dispariția presei locale a creat un gol informațional pe care site-urile care propagă fals și dezinformare s-au grăbit să-l umple, spun doi jurnaliști care au publicat o carte în care pun sub semnul întrebării competența unor guverne în a acționa, după declanșarea pandemiei de COVID-19. Potrivit documentării, guvernele din China, SUA, Rusia și Brazilia au ascuns informații pentru a-și consolida regimurile de putere. (Nieman Lab)
👉 Campanii internaționale de dezinformare țintesc să scadă încrederea în alegerile libere, atrage atenția o analiză The Conversation. Efectul acestora e că cetățenii încep să creadă tot mai puțin în acuratețea numărării voturilor. Printre sursele acestor campanii sunt menționați președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, sau fostul președinte al SUA, Donald Trump. 
👉 Un infografic de la SocialMediaToday explică propagarea falsurilor online, dar ne arată și la ce să fim atenți când dăm peste postări despre care intuim că ar putea conține fals. 
👉 Despre parodierea conspirațiilor prin mișcarea Birds Aren’t Real - care susține, știind că nu e adevărat, că păsările nu există, ci sunt instrumente de supraveghere în masă - am mai scris în Misreport. De data asta, CBS dedică fenomenului o ediție a emisiunii 60 minutes, în care îi puteți cunoaște și pe promotorii mișcării și motivele lor. Practic, prieteni, avem și conspiraționiști ironic :)
👉 Propaganda Chinei se accentuează în Africa Subsahariană, America Latină și Estul Mijlociu. Obiectivul propagandei e să disemineze o variantă pozitivă a „poveștii Chinei” și a influenței pe care o are în lume, pentru a echilibra relatările care vin dinspre SUA sau Marea Britanie. (Atlantic Council)
👉 SUA și alte 60 de state partenere au lansat Declarația pentru Viitorul Internetului. Potrivit guvernului SUA, aceasta reprezintă un angajament politic al țărilor semnatare că vor avansa idei care să mențină internetul un spațiu al respectării drepturilor omului și să reducă trendul ascendent al autoritarianismului digital. (Guvernul SUA)
👉 Cum e să petreci timp pe Truth Social, clona pe care Donald Trump a gândit-o pentru a copia Twitter. (The New York Times)
👉 Utilizatorii evită să denunțe falsurile transmise în grupurile de mesagerie din anxietate și nevoia de a evita conflictele cu apropiații, arată un studiu realizat în Marea Britanie și citat de NiemanLab.
👉 Un document Meta ajuns în presă arată că angajații companiei nu prea știu ce se întâmplă cu datele personale ale utilizatorilor și nici unde ajung ele, neapărat. (Vice Motherboard)
👉 Twitter a anunțat advertiserii care folosesc platforma că nu va deveni un spațiu mai toxic odată cu achiziția pachetului majoritar de către Elon Musk. (The Verge)
👉 Dacă vreți să aprofundați subiectul, Axios face un rezumat detaliat al măsurilor pe care Twitter le aplică deja pentru a reduce propagarea falsului - și aici includ dezinformarea referitoare la alegeri, dar și informațiile medicale greșite -, dar și a discursurilor care promovează ura. 
👉 …și tot Twitter a limitat audiența postărilor referitoare la o serie de documentare HBO care analizează fenomenul QAnon, după lansarea acestora, susține o sursă din interiorul companiei. (Gizmodo)
👉 Companiile care dețin platforme de social media nu reușesc să le explice utilizatorilor ce măsuri iau pentru a reduce informațiile false sau greșite referitoare la schimbările climatice. (Accesswire)
👉 Fun fact: nu, pepenii roșii nu au sex, așa cum susține o imagine virală care a făcut înconjorul rețelelor sociale în SUA. (USA Today)
👉 Alex Jones, autorul podcastului Infowars, a depus o cerere de declarare a falimentului în instanță, după ce a fost dat în judecată pentru că a susținut că atacul armat de la școala din Sandy Hook ar fi fost o „făcătură”. Inițial, Jones s-a oferit să plătească câte 120 de mii de dolari fiecăruia dintre cei 13 care au depus plângere împotriva sa. În atac au fost împușcați mortal 20 de elevi. (Reuters)
👉 The New York Times a realizat un material multimedia în care analizează și explică cum emisiunea lui Tucker Carlson (Fox News) promoveză ura și extremismul.
👉 60 de țări au apelat în ultimii șapte ani la blocarea internetului. De 935 de ori. Rest of the world pune cap la cap o investigație excepțională care se oprește în câteva din aceste țări, în momentele în care liderii autoritari decid interzicerea accesului la internet. 
Ți-a plăcut această ediție de Newsletter?
Misreport

Ediție săptămânală despre dezinformare.
Un proiect realizat de Codruța Simina și Ovidiu Mihalcea.

Pentru a te dezabona, fă clic aici.
Dacă îți place newsletter-ul ce ți s-a redirecționat, te poți abona aici aici.
Powered by Revue