Ediția #118

Bună dimineața, 

👉 În lunile mai și iunie, numărul materialelor dezinformative referitoare la războiul din Ucraina a scăzut, potrivit unui studiu realizat de EDMO. În schimb, sunt din nou în trend crescător dezinformarea și falsurile referitoare la COVID-19. 

👉 E relevant să adăugăm la asta și declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, care preconizează un nou val COVID-19 în România, și spune că potrivit evaluărilor Ministerului, unul din scenariile de lucru arată că, la finalul lunii august, am putea avea 10.000 de cazuri noi de infectare pe zi. (Libertatea)

👉 #FALS Mai multe video-uri postate în luna iunie pe Twitter, despre care se afirmă că ar arăta „o rachetă Kizhal (Kinjal)” folosită pentru „a distruge un depozit de arme ucrainean aflat la 136 de metri sub pământ”, sunt, de fapt, din februarie. În plus, o analiză France 24 via RFI România mai arată că ele provin de la un cont care le-a postat inițial pe TikTok și cu un context cu totul diferit. 

👉 #DEZINFORMARE Departe de Moscova, propaganda Kremlinului a găsit relee excelente în Serbia, unde există o ură latentă împotriva NATO şi împotriva Statelor Unite, o rămăşiţă, printre altele, a campaniei de bombardamente desfăşurate în 1999 pentru a-l forţa pe liderul naţionalist Slobodan Miloşevici să pună capăt războiului din Kosovo.

La 23 de ani distanţă, numeroşi sârbi încă nu văd cu ochi buni NATO şi se declară în consecinţă de partea agresorului în războiul din Ucraina. (AFP via Adevărul)

👉 BONUS read * Global Voices scrie, la rândul său, despre efectele nocive ale propagandei pro Kremlin în Serbia, trecând în revistă și câteva cazuri celebre de falsuri create pentru a susține narațiunea Rusiei.

Un element al acesteia e tendința Rusiei de a minimiza sau de a nega masacrele din timpul războiului din Kosovo. 

👉 #CONTEXT Mișcarea RoExit, care susține ca România să părăsească Uniunea Europeană, are acum și un partid politic, fondat de trei clujeni. (Europa Liberă)

👉 La nivel mondial, dezinformarea cauzează pierderi financiare de aproximativ 78 de miliarde de dolari anual, iar aproape 90% dintre investitori consideră fenomenul ca risc major, potrivit unui studiu realizat de firma de securitate cibernetică CHEQ din Israel şi Universitatea din Baltimore.

Sub 1% din companiile din România iau în serios fenomenul dezinformării şi au implementate proceduri pe care să le urmeze în cazul în care sunt ţinta unor astfel de campanii, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri. (Adevărul)

👉 The Rappler, publicația jurnalistei filipineze Maria Reesa, câștigătoare a premiului Nobel pentru Pace în 2022, este în pericol să se închidă, după ce guvernul din Filipine a emis un decret în acest sens.

Publicația celuilalt jurnalist câștigător al premiului în 2022, Dimitri Muratov, a fost și ea suspendată de reglementările din Rusia. (Axios)

👉 Una din țintele propagandei proruse în Europa este discreditarea candidaturilor Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană.

EUvsDisinfo arată că propaganda Kremlinului s-a întors la una din narațiunile ei favorite: și anume, aceea care pretinde că UE urmărește să acapareze statele din jurul ei, transformându-le în „sclavi” sau că UE păcălește, cu promisiuni false, țările candidate.

👉 Tezele propagandistice ale Kremlinului funcționează atât de bine în Rusia pentru că sunt confecționate din falsuri istorice recondiționate, combinate cu naționalism și simboluri din perioadele glorioase. (The Conversation)

👉 În regiunile invadate din Ucraina, Rusia impune propriile manuale și programa școlară, încercând să șteargă istoria și referințele la Ucraina ca națiune. (Business Insider)

👉 După ce Curtea Supremă a SUA a anulat decizia Roe vs Wade, referitoare la dreptul de a avorta al femeilor, falsurile referitoare la „metode naturale” de avort s-au înmulțit, iar unele dintre acestea pun în pericol viața.

Nu există plante sau ceaiuri care provoacă avorturi „mai sigure” decât cele realizate sub supraveghere și control medical, explică medicii. (Bloomberg)

👉 Charles Bausman e un american care a participat la atacul din ianuarie, anul trecut, asupra clădirii Capitoliului din SUA, unde a filmat cu telefonul acțiunile celor din jurul lui.

Apoi a oferit imaginile unei televiziuni de stat din Rusia.

Apoi a zburat în Rusia, declarându-se „refugiat politic”, deși nu exista nicio investigație pe numele său.

The New York Times reface povestea lui Bausman, susținător al lui Donald Trump și promotor al mesajelor anti semite și extremiste. 

👉 Un jurnalist indian care demonta informații false a fost arestat săptămâna trecută, fiind acuzat că ar fi jignit, printr-o postare de Twitter din 2018, o comunitate religioasă.

Jurnaliștii de la The Swaddle, o publicație independentă indiană din Mumbai, analizează contextul și sensul acestei arestări. 

👉 Un cercetător a urmărit sute de video-uri de pe YouTube postate de promotori ai falsei teorii conform căreia Pământul ar fi plat, pentru a înțelege cum este construită argumentația lor și de ce e așa de ușor să se răspândească online. (The Conversation)

👉 O campanie de dezinformare instrumentată de o companie cu legături cu guvernul chinez arată cât de vulnerabile pot fi companiile în fața unor astfel de acțiuni. (Defense One)

👉 The New York Times prezintă 0 parte din experții care încearcă să țină sub control dezinformarea medicală de pe TikTok.

👉 Dacă ești social media manager, materialul ăsta te învață cum să mai tai din avântul falsurilor și al dezinformării. (Phys.org)