Studiul arată că, de cele mai multe ori, entitățile care urmăresc destabilizarea prin răspândirea informațiilor false folosesc clivajele sociale din comunități, pe care le adâncesc - aici intră polarizarea societății pe diverse subiecte, crize de securitate sau instabilitatea justiției și/sau a regimului politic.
În aceste condiții, arată studiul, cauzele politice care au nevoie de suport public sunt susceptibile la campanii de dezinformare, axate pe subiecte polarizatoare, care se referă la rasă, sex, ideologie sau etnie. Campaniile acestea fragilizează țesutul social, separând publicul în funcție de opțiuni și reduce posibilitatea de a fi expus la surse variate de informare.
O altă latură îngrijorătoare este dezumanizarea unor categorii sociale, fapt ce poate fi folosit pentru a justifica, ulterior, agresiunea asupra acestora. În plus, campaniile de acest tip împiedică exercițiul democratic, ducând dezbaterile în derizoriu sau anulând, pur și simplu, nevoia de dezbatere.
Printre amenințările evaluate de studiu se numără rapiditatea cu care acest tip de campanii se răspândesc și aduce un argument în favoarea reacției rapide la adresa lor.
Studiul recomandă organizațiilor de media să investească în crearea de baze de date care să arhiveze informații publice, pe termen lung, dar și să adere public la coduri deontologice recunoscute.
Guvernele sunt sfătuite, la rândul lor, să își dezvolte programe care asigură reacție rapidă la campaniile de dezinformare, să studieze în detaliu felul în care funcționează diverse platforme de social media, dar și să clarifice transparent ce instituții publice sunt autorizate să intervină în combaterea dezinformării.