Ediția #119

#119・
3.35K

abonați

123

Ediții

Abonează-te la newsletter-ul nostru

By subscribing, you agree with Revue’s Termenii și condițiile and Politica de confidențialitate and understand that Misreport will receive your email address.

Misreport
Ediția #119
De Misreport • Ediția #119 • Vezi online
Bună dimineața, 
Săptămâna trecută, Factual, proiectul care verifică veridicitatea unor declarații politice, s-a alăturat programului de fact-checking al Meta, compania mamă Facebook. Detalii despre cum va funcționa monitorizarea rețelei sociale puteți citi aici.

👉 #FALS O imagine distribuită de mii de ori pe rețelele de socializare din România susține că ar prezenta „cea mai detaliată imagine de până acum a unei celule umane”.
Afirmația este înșelătoare, din cauză că nu explică pe deplin modul în care a fost creată imaginea și nici nu clarifică faptul că aceasta nu este nici recentă, nici fotografică, ci o ilustrație a unui artist. Acesta a declarat pentru Verficat AFP că a realizat pictura digitală ca un poster educațional în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Ottawa a interzis, în ultimele luni, difuzarea canalelor RT în Canada, iar Moscova a închis apoi biroul în Rusia al instituţiei publice de presă CBC/Radio-Canada. Ottawa a sancţionat, în total, 1.150 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina. (HotNews)
👉 #CONTEXT Scena9 a adunat într-un singur loc informațiile de care ai nevoie pentru a înțelege:
  • ce știm până acum despre algoritmii Facebook - rețeaua socială cea mai folosită în România, 
  • cum funcționează ei și 
  • la ce să te aștepți în viitorul apropiat de la platformele de big tech.
În detaliu
Informațiile greșite propagate pe rețele sociale pot să înrăutățească situația în zonele cu instabilitate politică și să legitimeze atrocitățile împotriva unor grupuri, arată un studiu realizat de Stimson Center
Studiul arată că, de cele mai multe ori, entitățile care urmăresc destabilizarea prin răspândirea informațiilor false folosesc clivajele sociale din comunități, pe care le adâncesc - aici intră polarizarea societății pe diverse subiecte, crize de securitate sau instabilitatea justiției și/sau a regimului politic. 
În aceste condiții, arată studiul, cauzele politice care au nevoie de suport public sunt susceptibile la campanii de dezinformare, axate pe subiecte polarizatoare, care se referă la rasă, sex, ideologie sau etnie. Campaniile acestea fragilizează țesutul social, separând publicul în funcție de opțiuni și reduce posibilitatea de a fi expus la surse variate de informare.
O altă latură îngrijorătoare este dezumanizarea unor categorii sociale, fapt ce poate fi folosit pentru a justifica, ulterior, agresiunea asupra acestora. În plus, campaniile de acest tip împiedică exercițiul democratic, ducând dezbaterile în derizoriu sau anulând, pur și simplu, nevoia de dezbatere.
Printre amenințările evaluate de studiu se numără rapiditatea cu care acest tip de campanii se răspândesc și aduce un argument în favoarea reacției rapide la adresa lor. 
Studiul recomandă organizațiilor de media să investească în crearea de baze de date care să arhiveze informații publice, pe termen lung, dar și să adere public la coduri deontologice recunoscute. 
Guvernele sunt sfătuite, la rândul lor, să își dezvolte programe care asigură reacție rapidă la campaniile de dezinformare, să studieze în detaliu felul în care funcționează diverse platforme de social media, dar și să clarifice transparent ce instituții publice sunt autorizate să intervină în combaterea dezinformării.
Internațional
👉 #FALS Postarea de Twitter care pare să aparțină fostului premier al Japoniei, Shinzo Abe, asasinat săptămâna trecută, în care acesta ar fi scris că deține informații care vor duce la arestarea lui Hillary Clinton, este falsă. Associated Press arată de ce. 
👉 Mai multe companii private care oferă servicii de securitate și pază comunităților din Minneapolis au furnizat poliției informații greșite sau politizate referitoare la activiștii care au organizat proteste.
Minneapolis s-a confruntat cu proteste și acuzații de rasism la adresa poliției, după mai multe acte de violență ale acesteia. (MIT Technology Review)
👉 Posibila dispariție a CrowdTangle, un tool de măsurare a interacțiunilor și răspândirii postărilor pe Facebook, îi îngrijorează pe cercetătorii și jurnaliștii care lucrează în domeniul dezinformării. Și asta pentru că în lipsa acestui instrument, monitorizarea automatizată a platformei ar deveni aproape imposibilă. (The Rappler)
👉 Narațiunile dezinformative proruse se contrazic una pe cealaltă de multe ori, însă publicul nu este interesat de asta. StopFake enumeră mai multe astfel de exemple, după ce, recent, Margareta Simonian, șefa Russia Today, a afirmat că invadarea Ucrainei nici măcar nu mai e o „operațiune de denazificare”, ci apărarea unei tabere dintr-un așa-zis război civil care ar avea loc în Ucraina, între cetățenii cu viziuni proruse și cei care manifestă o rusofobie în sensul antisemitismului promovat de naziști. 
👉 O parte din extrema dreaptă a Germaniei împarte aceleași obiective politice și sociale cu Rusia, arată o analiză citată de Harvard International Review.
👉 Creierul tău evaluează mai bine decât tine dacă o imagine este de tip deepfake. Cercetătorii de la Universitatea din Sidney explică de ce.
👉 Posturile de radio conservatoare din SUA repetă teoria conspiraționistă potrivit căreia alegerile din SUA vor fi fraudate de către democrați, în ciuda faptului că nu există, în continuare, nicio dovadă care să confirme o eventuală fraudare.
Teoria conspirației a fost creată și amplificată de fostul președinte, Donald Trump, care s-a și declarat, de mai multe ori, câștigătorul scrutinului din iarna lui 2020, chiar dacă rezultatele alegerilor îl contrazic. (The New York Times)
👉 Twitter a dat în judecată guvernul Indiei, din cauza legilor agresive în ceea ce privește conținutul care poate fi perceput drept obscen sau jignitor.
Procesul a fost intentat după ce guvernul Indiei a solicitat companiei să șteargă mai multe tweet-uri. (The Verge)
👉 Compania Starlink este acuzată că a lansat o campanie prin care își dezinformează clienții pentru propriul profit. (PC Mag)
👉 …iar Elon Musk încearcă oficial să se sustragă de la achiziționarea Twitter, acuzând compania că a oferit date false sau înșelătoare.
The Verge notează că Musk a început să-și pregătească terenul pentru a ieși din afacere la săptămâni după ce a semnat contractul. 
👉 O teorie a conspirației susține că o bucată din istoria Europei - mai precis Evul Mediu Timpuriu - nu a existat niciodată.
Se numește „teoria timpului fantomă” și a fost demontată într-un volum care denunță mai multe teorii ale conspirației ca fiind simple ficțiuni, fără nicio susținere în realitate. (inews.co.uk)
👉 Ce se întâmplă când inviți un moderator de televiziune, recunoscut pentru falsurile pe care le propagă (i.e. Tucker Carlson), la o dezbatere despre viitorul jurnalismului? Au aflat jurnaliștii de la Semafor, un startup media care urmează să se lanseze în SUA. (Nieman Lab)
👉 BONUS VIDEO Comediantul britanic Tom Walker evaluează mandatul de premier al lui Johnson și minciunile care l-au marcat, folosind un limbaj destul de colorat :)
Ți-a plăcut această ediție de Newsletter?
Misreport

Ediție săptămânală despre dezinformare.
Un proiect realizat de Codruța Simina și Ovidiu Mihalcea.

Pentru a te dezabona, fă clic aici.
Dacă îți place newsletter-ul ce ți s-a redirecționat, te poți abona aici aici.
Powered by Revue