Vezi profilul

Ediția #120

Misreport
Ediția #120
De Misreport • Ediția #120 • Vezi online
Bună dimineața, 
Majoritatea românilor își iau informațiile de la televiziuni (80%) și platforme media online (53%), potrivit Eurobarometrului care analizează consumul de media în UE (.pdf), dat publicității săptămâna trecută.
56% dintre românii chestionați au afirmat că accesează rețelele sociale pentru a trimite mesaje instant prietenilor și familiei, 55% pentru a urmări știri, iar 44% pentru a se uita la conținut foto și video. 
20% dintre români afirmă că în ultimele 7 zile au fost expuși la dezinformare și conținut fals „foarte des”, în comparație cu doar 10%, media respondenților din spațiul european, pentru aceeași întrebare. 8% spun că nu știu cât de des au fost expuși la conținut fals și dezinformare. 
În același timp, sursele de informații cele mai de încredere pentru români sunt radioul și televiziunea publice, inclusiv prin conținutul lor online (43%), apoi televiziunile și radiourile private (33%), urmate de presa scrisă (23%) și grupuri sau persoane din social media (18%).
La nivelul întregii populații UE, peste un sfert dintre respondenți (28%) consideră că, în ultimele șapte zile, au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare și știri false. Cifra atinge cote maxime în Bulgaria, cu 55% dintre respondenți, iar Olanda se află la polul opus: doar 3% dintre respondenți consideră că au fost expuși „foarte des” și 9% „des” la dezinformare sau știri false.
Majoritatea respondenților sunt încrezători că pot recunoaște dezinformarea și știrile false: 12% se simt „foarte încrezători” și 52% „întrucâtva încrezători”. Nivelul de încredere în posibilitatea de a face distincția dintre știrile adevărate și cele false scade cu vârsta și crește cu nivelul de educație. 

👉 #FALS „Menționez că orașul Craiova este printre puținele unde s-a investit foarte mult în sistemul educațional”, a afirmat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, într-o postare pe Facebook.
Factual a verificat afirmația ei și a demonstrat că este falsă, dând exemplul multor orașe din România care au investit mai mult decât Craiova în educație.
👉 #DEZINFORMARE Presa guvernamentală rusă, citată de unele publicații din România, a distribuit o narațiune de propagandă, lansată de directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, potrivit căreia Polonia va colabora mult mai activ cu Ungaria și România pentru a acapara vestul Ucrainei.
În realitate, Polonia este unul dintre cei mai vocali susținători ai eforturilor de apărare a Ucrainei de invazia rusă. (Veridica)
👉 #CONTEXT Criza generată de pandemia de COVID-19 și dezinformarea sunt principalele cauze care au dus la cea mai drastică scădere a ratei de vaccinare a copiilor împotriva unor boli grave din ultimii 30 de ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. 
Vorbim despre o alertă roşie pentru sănătatea copiilor. Suntem martorii celei mai mari scăderi continue a imunizării infantile într-o generaţie”, a declarat, într-un comunicat, Catherine Russell, directoarea generală a UNICEF. (Adevărul)
Internațional
Ca atare, narațiunile Rusiei se răspândesc din nou în spațiul european și subminează susținerea populară față de cauza Ucrainei. (Washington Post)
👉 Teoria „vaccinului care se răspândește singur” e una din tezele conspiraționsite promovate intens de antivacciniști în ultima perioadă, arată Coda Story într-o analiză care demontează presupusele argumente care susțin teoria.
Potrivit acesteia, ar fi suficientă o mică doză inoculată, pentru ca vaccinul să se răspândească prin toată populația. 
👉 Credința în teoriile conspirației vine cu un set de sentimente care… ne plac - sentimentul că suntem mai deștepți decât ceilalți sau că în sfârșit „totul are sens”, și ăsta ar putea fi unul din motivele pentru care e atât de ușor să ajungem susținători ai conspirațiilor. 
Iar pentru a le combate, nu ne ajută să constatăm că ele sunt „iraționale”, ci trebuie să mergem mai departe și să înțelegem conexiunea fină dintre ceea ce gândim și cum ne face asta să ne simțim. (NiemanLab)
👉 BONUS READ Dacă nu vă temeți de spoilere, iată ce ne învață Sezonul 4 din Stranger Things despre teoriile conspirației. (The Conversation)
👉 Propaganda prorusă are aderență la publicul de dreapta din Canada. O analiză publicată de The Conversation arată că narațiunile Rusiei ating un public mai mare decât era estimat și avertizează că acest fapt ar putea submina democrația. 
👉 O decizie a unei instanțe din SUA elimină obligația difuzorilor de radio de a verifica identitatea entităților care plătesc pentru a difuza conținut prin aceștia.
Comisia Federală de comunicații din SUA impusese difuzorilor să marcheze conținutul difuzat și plătit de actori statali, precum Rusia sau China. (Reuters)
👉 Identitatea redactorului șef al publicației israeliene Haaretz a fost folosită pentru a disemina dezinformare, anunță publicația. Potrivit acesteia, în cadrul operațiunii de dezinformare a fost folosit un blog atribuit redactorului șef - doar că acesta nu are blog
👉 Sphere este un instrument nou creat de compania mamă Facebook, Meta, al cărui rol este să reducă informațiile greșite de pe internet, folosind inteligența artificială.
Deocamdată, Sphere „se antrenează” citind informațiile de pe Wikipedia. (CNBC)
👉 …apropo de Wikipedia: o gospodină plictisită din China a petrecut ani pe platformă, creând ficțiuni prezentate drept istoria Rusiei medievale. A fost devoalată de un romancier care căuta pe Wikipedia informații pentru viitoarele sale povești. (Vice Motherboard)
👉 Aproape 40% din publicul tânăr (18-24 de ani) folosește TikTok sau Instagram în loc de Google pentru a căuta informații, conform unui reprezentant Google. Tech Crunch explică ce înseamnă asta și cum se va adapta Google
👉 Universitatea Oberta din Catalonia s-a gândit la două metode prin care poate reduce dezinformarea prin conținut video. O echipă de cercetători ai Universității lucrează pentru a dezvolta două direcții: 
  1. un instrument care să aplice watermark-uri pe produsele video originale, și astfel să le diferențieze de cele false
  2. diverse instrumente care analizează automat conținutul digital și descoperă falsul (Digital journal)
👉 O cercetare a stabilit că există o corelare între gradul de democratizare a unui stat și excesul de mortalitate înregistrat în acel stat pe perioada pandemiei de COVID-19. Libertatea presei, responsabilitatea guvernelor, dar și obiceiul de a acționa pe baza unor dovezi ar putea fi printre explicațiile acestei concluzii. (The Conversation)
👉 Și tot The Conversation demontează felul în care Rusia își construiește argumentul pentru a invada alte țări, după modelul Ucrainei, folosind teza falsă a „denazificării”. 
👉 O companie de monitorizare care folosește inteligență artificială avertizează că, mai nou, companiile își atacă pe rețelele sociale competitorii, folosind conturi false și boți. (BBC)
Ți-a plăcut această ediție de Newsletter?
Misreport

Ediție săptămânală despre dezinformare.
Un proiect realizat de Codruța Simina și Ovidiu Mihalcea.

Pentru a te dezabona, fă clic aici.
Dacă îți place newsletter-ul ce ți s-a redirecționat, te poți abona aici aici.
Powered by Revue