View profile

Ediția #35

Bună dimineața,
Misreport
Ediția #35
By Misreport • Issue #35 • View online
Bună dimineața,

👉 Politicienii de la Chișinău colaborează de ani buni cu consultanți ruși, iar președintele Igor Dodon își coordonează până și discursurile de la forumurile internaționale cu autoritățile de la Kremlin, au descoperit reporterii de la RISE.md, analizând unul din telefoanele care i-a aparținut președintelui Moldovei.
👉 Donald Trump este „salvatorul lumii” și se luptă cu o „ocultă” de sataniști și pedofili. Sute de români cred cu tărie în aceste idei pe care le pot rezuma cu o singură literă din alfabet: Q.
Comunitatea Q-România are, pe zi ce trece, toți mai mulți adepți. buletin.de București face un portret al acestei mișcări în România
👉 Statele Unite acuză Iranul și Rusia că au încercat să intervină în alegerile prezidențiale. (Radio Europa Liberă)
👉 Cum să discerni dezinformările de informațiile corecte la alegerile din SUA. (Radio Europa Liberă)
În detaliu
Ministrul Educației, Monica Anisie, a anunțat săptămâna trecută, pe pagina de Facebook, că își propune ca anul viitor să treacă prin Parlamentul României o lege care să „pedepsească aspru FAKE NEWS-ul”. Anisie a transmis acest mesaj după ce, susține ea, a fost victima unei discreditări prin propagarea unei știri false.
Ministrul Educației: Pentru școala online, în casele fără curent electric, elevii pot urmări lecțiile la televizor” este titlul despre care Anisie susține că ar fi „fake news”, într-un vizual atașat postării sale de pe Facebook. 
Ce înseamnă fake news?
Potrivit dicționarului Cambridge, expresia „fake news” se referă la informații neadevărate care iau aparența știrilor și sunt create, de obicei, pentru a influența opinii politice.
Dictionary.com adaugă că, de multe ori, aceste informații neadevărate au și o notă senzaționalistă și sunt create și promovate în rețelele sociale pentru a genera profit.
Ce a declarat Monica Anisie?
Am transcris declarația ministrului Educației așa cum a fost spusă ea în emisiunea Legile Puterii, de luni, 19 octombrie. 
Reporter: I-ați luat în calcul și pe cei care nu au curent electric acasă? Deci nu au cum să se conecteze cu tableta la internet? Ce șanse au în fața celorlalți?
Monica Anisie: Bineînțeles că s-au luat și astfel de măsuri. Încă din perioada în care am fost în situația de urgență și cu toții am stat acasă și am desfășurat cursurile în sistem online.
Acolo unde nu a existat această posibilitate, unitatea de învățământ a asigurat materiale de lucru pentru copii, în așa fel încât să continue învățarea.
Mai mult decât atât, Ministerul Educației a realizat în parteneriat cu Televiziunea Română programul tele școala, program prin care am continuat pregătirea elevilor pentru examenele naționale.
Și cu toții știm că aceste programe s-au desfășurat în condiții foarte bune, nu au existat probleme. Pot chiar să spun că au fost organizate mult mai bine decât în anii anteriori și elevii au putut să își susțină examenele pentru care dealtfel s-au pregătit un an de zile.
***
Putem observa că, la întrebarea reporterului referitoare direct și strict la școala online pentru copiii care nu au curent electric în case, într-adevăr, Monica Anisie se referă și la programul tele școală în răspunsul pe care îl dă.
Mai observăm și că titlul pe care ministrul îl denunță ca fiind „fake news” nu este marcat de autor ca fiind citat, cu ghilimele. Este, în schimb, o relatare parțială a răspunsului dat de ministrul Educației la întrebarea reporterului.
https://www.facebook.com/AnisieMonicaCristina/posts/351689109500906
https://www.facebook.com/AnisieMonicaCristina/posts/351689109500906
Cu toate acestea, am identificat materialul inițial, care îi atribuia ministrului un fals citat.
https://www.facebook.com/puterea/posts/3376741079040786
https://www.facebook.com/puterea/posts/3376741079040786
Cu alte cuvinte, este fals că Monica Anisie a spus acel citat, dar este adevărat că s-a referit la tele școală ca la o soluție a Ministerului, la întrebarea care viza copiii care nu au curent electric în școală.
Și legea care „pedepsește aspru fake news-ul”?
Mai multe state au adoptat deja diverse legi și reglementări pentru a contracara fenomenul de răspândire a știrilor false, propagandei și dezinformării. Însă majoritatea acestora se orientează înspre definirea unor reguli pentru platformele sociale și/sau promovarea educației media - și mai puțin către „pedepsirea” despre care vorbește Monica Anisie. 
De ce? Pentru că asta ar însemna crearea unui instrument guvernamental care să evalueze gradul de adevăr al unei informații (de multe ori referitoare chiar la sectorul guvernamental). 
Organizațiile care se ocupă cu protejarea drepturilor omului avertizează că astfel de legi duc la limitarea dreptului la liberă exprimare și cenzură. (Cambridge Core)
Ministerul Educației nu oferă niciun program de educație media în 2020. 
Internațional
👉 Dacă le reamintești cititorilor că informațiile pe care le văd au fost dovedite ca fiind false, ai putea să le îmbunătățești percepția asupra adevărului, arată un studiu citat de Psychology Today
👉 Rusia are și ea o întreagă mișcare împotriva tehnologiei 5G. Coda Story povestește care sunt teoriile vehiculate în interiorul acesteia. Spoiler alert, seamănă cu cele vehiculate în România în timpul lockdown-ului. 
👉 Propaganda Rusiei și cea a Chinei s-au completat reciproc pe durata crizei generate de pandemia de coronavirus. (Euractiv.pl)
👉 QAnon și eforturile de a decredibiliza rezultatul alegerilor din SUA, în cazul în care actualul președinte Donald Trump va pierde, analizate de unul din managerii Stanford Internet Observatory. (The Atlantic)
👉 Facebook a șters postări critice la adresa guvernului din Vietnam, la solicitarea acestuia. (Los Angeles Times)
…și tot Facebook a manipulat algoritmul care generează News Feed-ul utilizatorilor din SUA pentru a face pe placul republicanilor. (Mother Jones)
👉 ExxonMobil admite că riscul schimbărilor climatice este real, dar continuă să finanțeze grupuri de negaționiști ale acestora. (CleanTehnica)
👉 Ce au învățat marile companii de tehnologie despre propagarea informațiilor false în timpul alegerilor, din 2016 până azi. (Politico)
👉 Un video despre infograficul devenit viral ce încearcă să categorisească diferitele tipuri de teorii ale conspirației:
Did you enjoy this issue?
Misreport

Ediție săptămânală despre dezinformare.
Un proiect realizat de Codruța Simina și Rubrika.

If you don't want these updates anymore, please unsubscribe here.
If you were forwarded this newsletter and you like it, you can subscribe here.
Powered by Revue