La finalul săptămânii trecute, un protest organizat de AUR și organizații declarate deschis anti-vaccin, a determinat folosirea, în media și în declarații publice, a termenului „vaccinare obligatorie”. Acesta nu are acoperire în realitate, în România, în acest moment.
Pe fondul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 care se desfășoară în România - și care nu presupune
niciun fel de obligativitate, am avut la finalul săptămânii un protest, împotriva așa numitei „vaccinări obligatorii”.
În realitate, nu există în acest moment nicio prevedere legală care să impună obligativitatea vaccinării în România. Nici o „lege a vaccinării obligatorii” nu există.
Avem un proiect de lege -
PLx 399/2017 - aflat din 2017 în dezbaterea Camerei Deputaților și inițiat de Ministerul Sănătății. În forma sa actuală, proiectul nu impune vaccinarea obligatorie niciunei categorii de persoane.
Proiectul prevede că părinții care refuză să-și vaccineze copilul să fie chemați la consiliere și să li se propună un calendar de recuperare a imunizărilor. În cazul refuzului, se poate ajunge la amendă, cea mai mare fiind de 10.000 de lei. Copiii pot merge la școală sau la grădiniță chiar dacă nu au vaccinările la zi, potrivit proiectului de lege, excepție făcând perioadele de epidemii cu boli în fața cărora nu sunt protejați.
Dar succesul dezinformării este impunerea în sfera publică a termenilor „vaccinare obligatorie” sau „legea vaccinării obligatorii”, deși niciunul nu are acoperire în realitate.