Ediția #82

Bună dimineața, 

Prieteni, ne așteaptă câteva săptămâni în care estimăm că vom vedea din nou o creștere a conținutului fals și a dezinformării pe rețelele sociale, în paralel cu creșterea numărului de cazuri de infectare și spitalizare din cauza virusul SARS-CoV-2 în România.

Am pus mai jos câteva reguli tehnice prin care putem, fiecare dintre noi, să nu contribuim la amplificarea falsurilor, fricii și furiei pe rețelele sociale.

🛑 Rețelele sociale nu sunt ziare, iar titlurile cu link nu sunt știri. Te rugăm să citești mai mult decât titlul unei posibile știri postate pe rețelele sociale și să verifici dacă informația pe care o afli mai apare în acea formă și în alte publicații. Un search pe Google te poate ajuta să verifici asta.

🛑 Materialele jurnalistice care respectă deontologia profesională conțin citate - adică atribuie informația surselor - și sunt semnate cu nume ale unor persoane reale, nu cu “Admin” sau numele publicației pe care o citești. Te rugăm să cauți în articolele pe care le citești declarații citate și numele celor care și le asumă. Te rugăm să verifici dacă materialele sunt semnate de oameni reali.

🛑 Redacțiile care respectă deontologia profesională sunt transparente: au o casetă redacțională pe site, în care vei găsi numele jurnaliștilor și al redactorului-șef. Te rugăm să verifici dacă site-ul pe care ai ajuns respectă regula transparenței.

🛑 E okay să fii grammar nazi, de data asta. Te rugăm să urmărești dacă textul pe care îl citești respectă normele minime ale gramaticii. În general, site-urile care propagă falsuri sau dezinformare sunt foarte puțin atente la redactarea textului.

🛑 Atenție la emoții și diferența dintre opinii și fapte. În general, jurnaliștii care își respectă meseria vor să te informeze corect și să-ți ofere un context pentru informație. Dacă simți că articolul pe care îl citești îți creează emoții puternice - furie sau frică - te rugăm să evaluezi dacă acesta răspunde la câteva întrebări simple: cine a spus asta? Unde a spus? Când a spus? În ce context a fost făcută această afirmație? Vorbim de un fapt - adică o afirmație susținută de dovezi factuale - sau de o opinie?

🛑 Nu da mai departe. Dacă observi că articolul pe care îl citești nu respectă cel puțin două din criteriile de mai sus, te rugăm să te gândești serios ce efect ar putea avea asupra prietenilor tăi. Vom trece cu toții printr-o perioadă în care vom fi cu nervii întinși - pe bună dreptate. Dar amplificarea falsurilor nu ne va ajuta, indiferent de emoțiile puternice pe care le simțim.

Dacă vrei să citești mai mult despre ce înseamnă conținutul fals și cum poate fi el recunoscut și combătut, îți recomandăm Ghidul pus cap la cap de Comisia Europeană și UNESCO.

Îți mulțumim că ai avut răbdare să citești toate aceste detalii, pe care probabil le știai. Acum iată știri despre știrile false:

👉 #FALS Un videoclip în care un cardiolog american face mai multe afirmații despre COVID-19, inclusiv că persoanele sănătoase cu vârsta sub 50 de ani, precum și cei care s-au recuperat după boală nu au nevoie de un vaccin, a fost distribuit de mii de ori pe rețelele de socializare.

Videoclipul circulă în limba română din iunie 2021, fiind postat și de Adina Alberts, medic primar de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă, care a fost investigată disciplinar de Colegiul Medicilor după ce a publicat o schemă de tratament împotriva COVID-19 și și-a sfătuit urmăritorii să ceară medicilor ivermectină, un medicament de uz veterinar.

Verificat AFP demontează afirmațiile susținute în video-ul menționat.

👉 Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Florin Roşu, a declarat că lupta cu virusul a fost pierdută la Iaşi, în condiţiile în care ambulanţele cu bolnavi aşteaptă la rând, iar spitalele au epuizat resursele disponibile.

„Rata scăzută a vaccinarii împreună cu dezinformarea populaţiei au fost factorul determinant care ne-a adus în acest scenariu”, a precizat medicul Florin Roşu. (G4Media)

👉 Pandemia de COVID-19 a fost dublată de o epidemie a dezinformării, a afirmat și preşedintele Klaus Iohannis, la deschiderea anului universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. 

„Această epidemie de fake news a pus la îndoială eficienţa vaccinurilor obţinute prin metode perfecţionate de-a lungul anilor. Toate acestea fac munca dumneavoastră deja grea mai dificilă decât ar trebui“, a spus şeful statului. 

Klaus Iohannis a precizat drept soluție la problema analfabetismului funcțional și științific viitorul program „România educată”, un proiect prezidențial al cărui autor nu a fost făcut public… (Agerpres)

👉 …între timp, în singura țară mai puțin vaccinată decât România - Bulgaria - avem de-a face cu o creștere a mortalității din cauza COVID-19.

„Aici avem o furtună perfectă de neîncredere, antivaccinism și fake news”, explică pentru Wall Street Journal profesorul Nikolai Vitanov, un matematician de la Academia Bulgară de Științe. (Libertatea)

👉 Andra, Carmen Brumă și Andreea Raicu sunt victimele unei firme care se folosește de ani buni de imaginea lor într-o campanie pentru un fals produs de slăbit „minune”, Choco Lite. (Libertatea)

👉 Un fost manager Facebook acuză compania că încurajează voit ura, pentru că aceasta contribuie la creşterea veniturilor companiei.

Controversa generează mai multă implicare din partea utilizatorilor, ceea ce duce la mai multe afişări pentru reclamele vândute în cadrul reţelei sociale. (G4Media)

👉 The Wall Street Journal continuă să publice documente interne ale Facebook care arată în ce fel afectează produsele companiei sănătatea mentală a tinerilor utilizatori. O nouă serie de documente, publicată exact înainte de audierea unor reprezentanți ai companiei în Senatul SUA, susține dezvăluirile anterioare.

👉 …între timp, Associated Press arată că Facebook a șters exact înainte de alegerile din Germania 150 de conturi și pagini asociate așa numitei mișcări Querdenken - o coaliție formată din protestatari anti-mască, extremiști de dreapta, conspiraționiști și antivacciniști.

Experții consultați de agenție spun că mișcarea e mai degrabă una publicitară și nu răspunde consistent problemelor legate de dezinformare și propagarea conținutului fals. 

👉 Administratorii unor grupuri de Facebook din orașele mici ale Australiei spun că informarea greșită și conținutul fals din rețea distrug comunitățile, din cauza urii și a hărțuirii online. (ABC News Australia)

👉 Cum s-a răspândit în întreaga lume povestea conform căreia ivermectina, un medicament de uz veterinar, ar fi utilă în tratamentul împotriva COVID-19. (The Guardian)

👉 YouTube a decis să blocheze tot conținutul antivaccinist de pe platformă. (Reuters)

👉 Rusia amenință să blocheze YouTube pe teritoriul său ca reacție la faptul că YouTube a blocat, la rândul său, canalul publicației de propagandă RT Germania. (Axios)

👉 Nu doar conținutul fals produce efecte negative, ci și clickbait-ul. The Conversation explică tehnicile prin care site-urile ne manipulează pentru a obține din partea noastră cât mai multe click-uri.