Ediția #84

Bună dimineața, 

👉 Autoritățile din România încep să remarce efectele campaniilor de dezinformare din spațiul public.

De pildă, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, consideră că în România nu mai vorbim de dreptul la liberă exprimare, ci am ajuns la „libertatea de dezinformare din partea unor oameni”, și pune pe seama lor numărul mare al deceselor din cauza COVID-19 din valul 4. (News.ro via G4Media)

Vă recomand să „consumați” aceste declarații cu rezerve: cu siguranță, dezinformarea și propagarea conținutului fals sunt o cauză a dezastrului sanitar în care se află România. 

Dar nu avem nicio analiză clară, realizată de autorități publice, care să indice cauzele care generează numărul ridicat de decese datorate pandemiei sau procentul scăzut de persoane vaccinate, în comparație cu restul statelor europene, mai puțin Bulgaria.

👉 #CONTEXT Siddhartha Datta, consilier regional al Organizației Mondiale a Sănătății pe probleme de imunizare și control al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, afirma săptămâna trecută, într-un interviu: „(…) important e să înțelegem că, dacă pornim acum la drum prin România, nu vom găsi un singur motiv major pentru care oamenii nu se vaccinează. Nu. Nu e cazul”, explica acesta. (PressOne)

👉 Cătălin Tolontan scrie despre îngenuncherea României de către ceea ce are „aspectul unei dezinformări de mari proporții”.

Jurnalistul se referă la valul de ură și conținut fals care rulează pe rețelele sociale de la începutul pandemiei de COVID-19 și până acum și se întreabă, pe bună dreptate, care a fost răspunsul autorităților la valurile constante de dezinformare, care par coordonate. 

„Prăbușită nu doar în rata de vaccinare, ci și în încrederea că se mai poate face ceva, România este pisată, zi de zi, de un val inovativ de ură care ne macină instituțiile democratice și presa, câtă a mai rămas”, notează Cătălin Tolontan. (Libertatea)

👉 …asta în condițiile în care peste jumătate dintre români obişnuiesc să se informeze cel mai des de la TV, iar aproape jumătate dintre ei consideră că posturile de televiziune sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de conținut fals, arată un sondaj INSCOP. 35,3% spun că în această situaţie se află reţelele sociale.

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 – 27 septembrie şi are o eroare maximă admisă a datelor de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%. (G4Media)

👉 #FALS Nu, Norvegia nu a reclasificat COVID-19 ca fiind „nu mai periculoasă decât gripa obișnuită”. Această afirmație falsă a fost distribuită de mii de ori pe rețelele de socializare în mai multe limbi la sfârșitul lunii septembrie 2021.

Institutul Norvegian de Sănătate Publică și doi imunologi norvegieni au confirmat că acest lucru este fals, spunând că a fost o interpretare greșită a unui articol publicat într-un ziar norvegian. (Verificat AFP)

👉 #FALS Nu, vaccinul anti-COVID-19 nu poate „schimba” ADN-ul uman și nici nu permite controlul celor vaccinați de la distanță, așa cum susține o broșură care a fost împărțită participanților la protestul din 2 octombrie, în Piața Victoriei.

LARICS trece în revistă câteva din falsurile propagate la acel protest și le demontează folosind argumente științifice. 

👉 #FALS Maia Sandu și guvernarea sa pregătesc aderarea Republicii Moldova la NATO, pentru a o implica în conflicte externe, susține o narațiune de propagandă pro-Kremlin, promovată de publicația rusă Komsomoliskaya Pravda. Veridica.ro explică de ce această narațiune este falsă și ce obiective destabilizatoare urmărește. 

👉 Comisia Europeană pregătește un proiect de reglementare care impune Facebook și Google să ofere informații detaliate despre felul în care entitățile politice targetează publicitatea cu conținut politic în rețea.

Proiectul vrea să protejeze utilizatorii de manipulare, dar urmărește și să nu mai lase publicitatea politică să influențeze rezultatele alegerilor. (Politico)

👉 Imaginile cu un bebeluș malformat „din cauza vaccinului anti-COVID-19” care circulă în social media prezintă de fapt un bebeluș născut în 2019, fără legătură cu pandemia. (Reuters Fact Check)

👉 Exercițiul militar Zapad-2021, desfășurat de Rusia între 10 și 16 septembrie, a pus în lumină armamentul de care dispune Kremlinul, dar și o nouă campanie de dezinformare care susține că exercițiile militare ale NATO sunt periculoase și agresive, în timp ce acelea desfășurate de Rusia sunt defensive, benigne și vin ca un răspuns la presupusa „agresiune” a Vestului. (EUvsDisinfo)

👉 Serviciile precum Netflix folosesc algoritmi pentru a ne ghida atenția și pentru a ne păstra activi pe platforma de streaming. Dar acești algoritmi nu doar răspund la gusturile și preferințele noastre, ci le și creează mai departe. Cum anume fac asta explică The Conversation.

👉 A construit un imperiu care propaga știri false pro-Donald Trump din 2015 și acum Ars Technica spune povestea lui, într-un material documentat impresionant. 

👉 The Atlantic arată că, de multe ori, ceea ce numim „informare greșită” este „propagandă amplificată” - adică o comunicare insistentă, al cărei scop este să ne altereze percepția despre realitate. Odată cu apariția rețelelor sociale, utilizatorii devin ei înșiși surse de informații greșite, care sunt amplificate mai departe de rețea. 

👉 Facebook nu este de ajutor ziarelor locale din SUA, din cauză că știrile locale se diluează și se pierd printre cele de interes național, arată un studiu realizat de doi cercetători de la școala de jurnalism a Universității din Minnesota. (NiemanLab)

👉 Școlile devin teren de bătălie pentru promotorii teoriilor conspiraționiste anti-vaccin în Marea Britanie. (CNN)

👉 Facebook va trata jurnaliștii și activiștii drept „persoane publice”, pentru a contracara acțiunile de hărțuire și bullying online asupra acestora. (Reuters)

👉 Un ghid pentru jurnaliști (începători) pentru a urmări falsul și dezinformarea de pe Telegram, pus cap la cap de Institutul Reuters de la Universitatea Oxford.