Ediția #90

Bună dimineața,

Pentru că mâine e 1 Decembrie, vă spunem în avans: La mulți ani, români! La mulți ani, România! 🇷🇴

Din același motiv, am pregătit o ediție light a newsletter-ului Misreport, în care ne-am gândit să vă propunem câteva teme de meditație în contextul actual. Și să explorăm câteva puncte în relația dintre naționalism, formele lui extremiste, apetența pentru teorii ale conspirației și dezinformare în perioada pandemiei. 

Pentru claritate, potrivit definițiilor pe care le găsim în dicționarul Merriam Webster, cuvântul „naționalism” are două sensuri esențiale:

Merriam Webster mai atrage atenția că, deși naționalism și patriotism se referă, ambele, la sentimentele de pe care le putem avea față de propria țară, cele două nu sunt sinonime. Dicționarul Enciclopedic (1993-2009) publicat la Editura Enciclopedică ne ajută să înțelegem diferențele. 

Astfel, acesta adaugă că naționalismul s-a manifestat și se manifestă cu exaltare excesivă a superiorității unei națiuni față de altele și sub forma exclusivismului național în raport cu alte naționalități, îmbrăcând adesea forme de șovinism, rasism și hegemonism, care au condus la crearea premiselor izbucnirii unor conflicte interne și interstatale. O implicație pe care patriotismul nu o presupune neapărat.

Și? E greșit să ne iubim țara?

Nu, nu e :) Dar e bine să înțelegem felul în care diferite entități ne pot manipula, folosindu-se exact de instrumentalizarea acestor sentimente pe care le avem față de propria țară.

📖 The Conversation notează că extrema dreaptă, alături de adepții teoriilor conspirației sau antivacciniști, au capitalizat sentimentele noastre de teamă și nesiguranță față de viitor generate de evoluția pandemică, în ultimii aproape doi ani.

📖 Balkan Insight remarca, încă din primăvara anului trecut, că pandemia de COVID-19 și reacțiile țărilor din UE la aceasta au generat un mediu în care a fost ușor pentru extrema dreaptă din Europa să impună ca soluție o bucată din propria ideologie: mai mult naționalism.

📖 Politico observa aceeași tendință și remarca un detaliu: extrema dreaptă din Europa, ajutată de narațiunile dezinformative lansate de Federația Rusă și China, pun umărul la scăderea credibilității Uniunii Europene, făcând din această construcție politică un dușman comun pentru toți cei care se simt amenințați de efectele pandemiei.

📖 În România, pandemia ne-a adus și o teorie a conspirației - Marea Resetare - care ne zgândărește naționalismul, în opoziție cu niște presupuse elite globale care ar urmări să instaureze o dictatură, folosind ca pârghii tocmai măsurile de combatere a pandemiei. Unul dintre cei mai vizibili promotori ai teoriei conspiraţiei „Marea Resetare” în România este chiar Călin Georgescu, propunerea de premier din partea AUR, notează Libertatea.

📖 Și tot în România, o astfel de narațiune dezinformativă funcționează cu un anumit succes inclusiv dinainte de pandemie - e vorba de relatările care încearcă să ne impună ideea că țara noastră este o „colonie a Europei / Occidentului”. Experții sunt de acord că aceasta este o poveste preferată de propaganda pro Kremlin și care urmărește să transmită publicului că România nu deține propria suveranitate. Că, practic, se află la cheremul altor state – și că românii, populația, sunt lipsiți de pârghiile conducerii. Am scris pe larg despre asta în PressOne.

Cu alte cuvinte, folosindu-se de sentimentele sau emoțiile noastre, unele entități sau chiar națiuni ne-au sugerat povești simplu de înțeles drept explicații pentru problemele cu care ne confruntăm, și, în plus, ne-au indicat și un țap ispășitor pentru ele: ceilalți / străinii, cei care nu împart cu noi o identitate. 

În primul rând, problema e că aceste presupuse explicații conțin doar bucățele răzlețe de adevăr, foarte simplificate și răstălmăcite, și montate în așa fel încât să susțină teza generală. Adică ele sunt imagini distorsionate ale realității.

📖 În plus, așa cum observa politologul Alin Fumurescu, poveștile pe care ni le spunem despre noi ne conturează, mai departe, realitatea. Și atâta timp cât considerăm aceste identități - naționalist, antivaccinist, conspiraționist etc - ca fiind identități politice, ele devin poziții de ne-negociat. Ce se întâmplă în lipsa negocierii?

„Societatea se fragmentează, apare o situație anarhică, și atunci apare liderul salvator pe care îl urmează toți și povestea se termină într-o tiranie”, explică Fumurescu pentru PressOne.

📖 Dacă vreți să aprofundați subiectul vast al relației dintre pandemii, conspirații și naționalism de-a lungul istoriei, iată un studiu consistent publicat de Nationalities Papers, o revistă academică publicată în sistem peer-review de către Cambridge University Press.

👉 Adevărul gol-goluț! – Atenție la videourile de pe TikTok care promit că vei slăbi în mod miraculos. (LARICS)

👉 BBC relatează despre conspirațiile și falsurile care propulsează protestele referitoare la COVID-19 în Europa. 

👉 O investigație realizată de MIT Technology Review care ne arată cum Facebook și Google finanțează industria conținutului fals. 

👉 O analiză The Conversation spune că mai avem drum lung până la Inteligența Artificială care să ne protejeze de conținut fals. 

👉 Cum e să fii reporter sau expert în combaterea dezinformării în mijlocul unui război informațional. (The New York Times)