Vezi profilul

Ediția #96

Misreport
Ediția #96
De Misreport • Ediția #96 • Vezi online
Bună dimineața, 
Ediția Misreport de azi are puțin peste 1200 de cuvinte și un timp mediu de citire de 4-5 minute.

👉 #FALS Nu, sucul de portocale turnat pe un test rapid COVID nu produce un rezultat pozitiv pentru că „testele sunt deja pozitive”, așa cum lasă să se înțeleagă un video devenit viral pe Facebook.
Verificat AFP arată de ce nu e relevant să folosim alimente pentru testele rapide și cum funcționează acestea de fapt. 
👉 #DEZINFORMARE Codul QR de pe certificatele Covid ar reprezenta un pas pentru impunerea așa-numitului „credit social” prin care românii – și restul omenirii – vor fi înrobiți de „oculta mondială” susține o narațiune promovată în medii anti-vacciniste și corona-sceptice. Veridica.ro arată de ce e falsă această narațiune.
👉 #CONTEXTSuntem mai vulnerabili la dezinformarea care foloseşte fotografii şi videoclipuri, deoarece avem tendinţa de a crede că acestea înregistrează şi redau realitatea”, spune Viorela Dan, cercetătoare specializată în domenii precum dezinformarea, ştirile false sau teoriile conspiraţiei.
Ea a explicat pentru Adevărul de ce sunt periculoase video-urile de tip deepfake și de ce combați mai ușor un conținut video fals tot cu conținut video, mai degrabă decât scris. 
👉 Potrivit unui raport de monitorizare a atitudinilor național-populiste din online-ul românesc, în topul paginilor de Facebook pe care apare sintagma Roexit se regăsesc atât pagina oficială a lui George Simion cât și pagina oficială a partidului. Momentan, doar în comentarii. Studiul este realizat de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației din cadrul SNSPA. (PressOne)
👉 Tehnicile care implică folosirea datelor cu caracter personal ale minorilor în scopul afișării publicității vor fi interzise, potrivit unui proiect de regulament european care a trecut joi de votul Parlamentului European (PE). 
Consumatorii serviciilor digitale și organizațiile care îi reprezintă vor avea dreptul să ceară despăgubiri pentru orice daune suferite în urma nerespectării de către platforme a obligațiilor de diligență ce le revin.
De asemenea, proiectul urmărește să interzică platformelor online să utilizeze tehnici de înșelare sau de incitare pentru a influența comportamentul utilizatorilor prin elemente de design manipulator. (Avocatnet)
👉 Cum recunoaștem conturile false, roboții și “trolii”. Deutsche Welle a tradus în română un material pe care vi l-am propus într-una din ultimele ediții Misreport, dar în limba engleză. L-am reluat în versiunea în limba română, pentru că îl considerăm foarte util!
Internațional
👉 #FALS Mai multe postări de Facebook răspândite în comunitățile de sceptici la adresa vaccinului anti-COVID din toată lumea spun presupusa poveste a unui băiețel australian, pe nume Lachlan Leary, care ar fi murit după administrarea vaccinului, din cauza unui atac de cord masiv. Postările oferă drept dovadă o fotografie cu mărturia tatălui copilului postată pe Facebook. 
Snopes arată că ziarele din Australia nu au relatat despre un astfel de caz, iar contul care pretindea că aparține tatălui băiețelului a fost dezactivat la câteva zile după postare.
👉 Narațiunile dezinformării pro-Kremlin încearcă să acrediteze ideea că ar exista neînțelegeri între partenerii NATO și reflectă părtinitor evenimente politice. Experții DFRLab arată pentru Atlantic Council cum o publicație pro-rusă din Ucraina relatează în termeni pozitivi pentru Rusia o întâlnire dintre miniștrii de Externe ai Germaniei și Rusiei, în timp ce media din Germania descrie întâlnirea în termeni opuși. 
👉 Supervizorul European al Protecției Datelor susține interzicerea totală a microtargetării pentru publicitatea politică. Microtargetarea înseamnă livrarea unor mesaje către un public restrâns, selectat în funcție de interese ori credințe comune. Scopul este acela de a influența grupul. (Tech Crunch
👉 Fact-checking-ul poate să fie vital pentru educația media, descurajarea politicienilor să mintă sau corectarea erorilor jurnalistice, însă e posibil să nu fie o soluție utilă cu adevărat pentru susținerea democrației, argumentează Taylor Dotson, profesor și cercetător în domeniul științelor sociale. 
Dotson argumentează că e posibil să fie mai de ajutor pentru democrație ca presa să se concentreze mai puțin pe ideea de adevăr sau fals și mai mult pe antrenarea oamenilor în a-și dezbate diferențele de viziune cu mai multă politețe. În fond, scopul sistemelor politice este să rezolve prin mijloace pașnice conflictele sociale, argumentează acesta. (The Conversation)
👉 Grupurile de Facebook dedicate părinților au fost infiltrate la scurt timp după începutul pandemiei de membri ai grupurilor extremiste și adepți ai teoriilor conspirației. În acest fel, conținutul fals și informațiile greșite referitoare la pandemie au surclasat informațiile cu bază științifică, arată un studiu al George Washington University care a acoperit comunități de 100 de milioane de utilizatori pe rețeaua socială menționată. (Forbes)
👉 „Cetățenii suverani” sunt printre cei mai ciudați opozanți ai vaccinării, notează BBC. Textul documentează grupuri de antivacciniști din Marea Britanie, care citează legi inexistente, inspirate din documente istorice, și despre care afirmă că încă ar mai avea valabilitate. 
👉 Bărbatul care a luat ostatic un rabin și alți trei participanți la slujba unei sinagogi din Coleyville, Texas, în 15 februarie, credea în teorii conspiraționiste antisemite potrivit cărora „evreii controlează lumea”, a mărturisit într-un interviu ulterior unul din ostatici. The Conversation face o scurtă istorie a textelor conspiraționiste antisemite, arătând de ce au priză la public și sunt foarte greu de contracarat
👉 František Vrabel este CEO-ul unei companii care analizează 90% din conținutul online, în materie de știri. În Project Syndicate, František Vrabel argumentează că până în momentul în care Facebook nu-și va face public algoritmul, nici nu vor exista șanse de a câștiga ceea ce numim „războiul cu dezinformarea”. De asemenea, compară efectul rețelei sociale cu cel al opioidelor
👉 Am adăugat și o cercetare din 2020 care arată că dependența de social media ar trebui tratată ca o serioasă problemă morală, din cauză că pune în vânzare atenția utilizatorilor. (Business Ethics Quarterly via Cambridge University Press)
👉 Mai mulți oficiali din conducerile companiilor petroliere Exxon, Chevron, BP și Shell au fost convocați la o audiere de către o comisie a Congresului SUA. Subiectul audierii este o investigație privind dezinformarea referitoare la schimbările climatice și în ce măsură companiile petroliere au finanțat-o cu bună știință. (Al Jazeera)
👉 O cercetătoare în domeniul dezinformării a descoperit că este însărcinată. Și-a instalat mai multe app-uri pentru monitorizarea sarcinii și a descoperit că majoritatea au la bază mai puțin date științifice, cât un sistem de a profita de pe urma emoțiilor și nesiguranței noilor viitoare mămici asemănător tacticilor de dezinformare politică. (Wired
👉 Nu există un „glonte de argint” în ceea ce privește răspândirea informațiilor greșite cu conținut științific online. Un raport al Societății Regale din Marea Britanie arată că guvernul ar trebui să își concentreze eforturile pe sprijinirea organizațiilor de fact-checking și pe „umplerea” golurilor din spațiul informațional, apelând la oameni de știință și profesori. (Chemistry World)
👉 YouTube a dezactivat două canale de pe platforma proprie despre care crede că au legătură cu organizarea atacului de la clădirea Capitoliului (SUA) de la începutul anului trecut. (Axios)
Ți-a plăcut această ediție de Newsletter?
Misreport

Ediție săptămânală despre dezinformare.
Un proiect realizat de Codruța Simina și Ovidiu Mihalcea.

Pentru a te dezabona, fă clic aici.
Dacă îți place newsletter-ul ce ți s-a redirecționat, te poți abona aici aici.
Powered by Revue