Ca atare, m-am gândit să fac un mic explainer pentru politicieni (dar nu numai) cu ce înseamnă și ce nu înseamnă termenul „fake news”. Și de ce nu ar trebui să-l folosim :)
În primul rând, ne ajută să înțelegem că cercetătorii în domeniu și profesioniștii care comunică pe acest subiect evită folosirea termenului fake news din cauză că este generic - adică desemnează mai multe probleme legate de fals și dezinformare. Cu alte cuvinte, nu știm exact la ce fel de fals ne referim când etichetăm ceva drept fake news.
Pentru că sensurile termenului merg de la fals complet, adică o invenție pură prezentată sub aparența unei informații (deci minciună), până la informare greșită sau dezinformare - adică înșelarea intenționată a publicului cu informații false, uneori amestecate cu bucățele de adevăr.
Poynter Institute arăta și el încă din 2017 că termenul este ambiguu și menționa că a început să fie folosit ca o armă de către politicieni. Unii dintre ei pun această etichetă instituțiilor de presă sau materialelor care nu le justifică propriul punct de vedere.
În fine, pentru a ne proteja publicul de conținut fals putem să folosim citarea sursei - adică o mențiune a autorului și locului de unde am preluat informația, fie că e vorba de un document, o publicație, o carte etc. Această citare nu poate fi atât de generală precum cea a doamnei Violeta Vijulie - adică menționarea, ca sursă, a internetului.
Ce mai poți să faci pentru a nu transmite urmăritorilor tăi conținut fals pe rețele sociale:
✅ Verifică dacă sursa din care îți iei informația e credibilă.
✅ Verifică informația și din alte surse înainte să o postezi pe rețele sociale.
✅ Ai grijă să nu prezinți o opinie personală drept fapt.
✅ Dacă cineva a spus o minciună la televizor, asta nu înseamnă că poți să scrii direct pe Facebook că ai găsit un „fake news”. Poți încerca să prezinți descoperirea chiar așa, drept o minciună. Sau un fals. Și nu uita să-ți însoțești afirmația cu argumente verificabile, documente sau link-uri către surse credibile care demonstrează adevărul a ceea ce susții.
Succes :)
✦
👉 #DEZINFORMARE România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei - susține o narațiune dezinformativă falsă.
Tema pierderii Ardealului de către România, așa cum Ucraina a pierdut Crimeea în urma anexării Rusiei, este o temă recurentă a propagandei ruse, arată
Veridica.ro,
care demontează și falsul enunțat mai sus.
👉 Un videoclip care îl prezintă pe cercetătorul american Robert Malone în timp ce susține că vaccinurile cu ARN mesager create pentru imunizarea împotriva COVID-19 dăunează copiilor a fost distribuit de mii de ori pe Facebook.
În limba română, au mai fost postate afirmații similare
pe Facebook de deputatul AUR Ciprian Ciubuc și a adunat aproape 3,000 de distribuiri, dar și pe canale de Telegram.
👉 Într-o intervenție televizată, Călin Georgescu, pe care AUR l-a propus de mai multe ori pentru funcția de premier, a încercat să reabiliteze personaje controversate din istoria legionară a României - Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu. Istoricul Dorin Dobrincu demontează afirmațiile lui Călin Georgescu cu argumente.
👉 Un alt fals pe care l-am văzut menționat în multe publicații este că Georgescu ar fi deja președintele de onoare al AUR. În realitate, potrivit
statutului AUR, un președinte de onoare poate fi doar „ales” prin „adunarea generală, conferinţă sau congres”, la orice nivel al organizațiilor.
Mențiunea este făcută la Articolul 34, alineatul 4 al statutului.
👉 În fine, George Simion este și el autorul unui fals. „Cât despre facturile la energie: ei au decis asta(liberalizarea). Ei=USR”, a spus Simion într-un comentariu pe Facebook, la finalul lunii ianuarie.
👉 #CONTEXT Politicienii folosesc intenţionat propaganda pentru a influenţa gândirea, acţiunile şi sentimentele oamenilor. Oamenii sunt aduşi în situaţia să adopte o poziţie sau atitudine dorită de guvernanţi, prin manipulare.