Ediția #98

Bună dimineața, 

Săptămâna trecută am aflat de pe contul de Facebook al Violetei Vijulie (PNL, fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici) că Regina Elisabeta a II-a Angliei ar bea câte 5-6 pahare de vin românesc zilnic. Textul era desigur un fals, publicat inițial ca un pamflet pe site-ul socialistul.com, pe care Vijulie l-a copiat și a menționat la final că sursa materialului este internetul. (G4Media)

Însă ceea ce mi-a atras atenția a fost un comentariu ulterior al Violetei Vijulie, în care aceasta explică ce înseamnă „fake news”:

Ca atare, m-am gândit să fac un mic explainer pentru politicieni (dar nu numai) cu ce înseamnă și ce nu înseamnă termenul „fake news”. Și de ce nu ar trebui să-l folosim :)

În primul rând, ne ajută să înțelegem că cercetătorii în domeniu și profesioniștii care comunică pe acest subiect evită folosirea termenului fake news din cauză că este generic - adică desemnează mai multe probleme legate de fals și dezinformare. Cu alte cuvinte, nu știm exact la ce fel de fals ne referim când etichetăm ceva drept fake news. 

Pentru că sensurile termenului merg de la fals complet, adică o invenție pură prezentată sub aparența unei informații (deci minciună), până la informare greșită sau dezinformare - adică înșelarea intenționată a publicului cu informații false, uneori amestecate cu bucățele de adevăr.

Câteva încercări de definire științifică a termenului precum și sfatul ca aceasta să nu fie folosit le regăsim în The Conversation. 

Poynter Institute arăta și el încă din 2017 că termenul este ambiguu și menționa că a început să fie folosit ca o armă de către politicieni. Unii dintre ei pun această etichetă instituțiilor de presă sau materialelor care nu le justifică propriul punct de vedere. 

Un studiu al Universității Texas din Austin arată că folosirea termenului de către elite scade încrederea publicului în media tradițională și îi face pe oameni să recunoască mai greu informațiile reale de cele false. Și aici găsim recomandarea să nu-l folosim. 

În fine, pentru a ne proteja publicul de conținut fals putem să folosim citarea sursei - adică o mențiune a autorului și locului de unde am preluat informația, fie că e vorba de un document, o publicație, o carte etc. Această citare nu poate fi atât de generală precum cea a doamnei Violeta Vijulie - adică menționarea, ca sursă, a internetului. 

Ce mai poți să faci pentru a nu transmite urmăritorilor tăi conținut fals pe rețele sociale:

✅ Verifică dacă sursa din care îți iei informația e credibilă.

✅ Verifică informația și din alte surse înainte să o postezi pe rețele sociale.

✅ Ai grijă să nu prezinți o opinie personală drept fapt.

✅ Dacă cineva a spus o minciună la televizor, asta nu înseamnă că poți să scrii direct pe Facebook că ai găsit un „fake news”. Poți încerca să prezinți descoperirea chiar așa, drept o minciună. Sau un fals. Și nu uita să-ți însoțești afirmația cu argumente verificabile, documente sau link-uri către surse credibile care demonstrează adevărul a ceea ce susții.

Succes :)

✦

👉 #DEZINFORMARE România va fi dezmembrată de vecinii săi dacă va lupta, alături de NATO, într-un război împotriva Rusiei - susține o narațiune dezinformativă falsă.

Tema pierderii Ardealului de către România, așa cum Ucraina a pierdut Crimeea în urma anexării Rusiei, este o temă recurentă a propagandei ruse, arată Veridica.ro, care demontează și falsul enunțat mai sus.

👉 Un videoclip care îl prezintă pe cercetătorul american Robert Malone în timp ce susține că vaccinurile cu ARN mesager create pentru imunizarea împotriva COVID-19 dăunează copiilor a fost distribuit de mii de ori pe Facebook. 

În limba română, au mai fost postate afirmații similare pe Facebook de deputatul AUR Ciprian Ciubuc și a adunat aproape 3,000 de distribuiri, dar și pe canale de Telegram.

Mai mulți experți contactați de Verificat AFP spun că afirmațiile sunt inexacte.

👉 Într-o intervenție televizată, Călin Georgescu, pe care AUR l-a propus de mai multe ori pentru funcția de premier, a încercat să reabiliteze personaje controversate din istoria legionară a României - Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu. Istoricul Dorin Dobrincu demontează afirmațiile lui Călin Georgescu cu argumente. 

„Există riscul ca acești oameni să folosească istoria ca suport propagandistic, pentru a-și susține agenda, pentru a se autopromova, pentru autovictimizare, pentru a răspândi frici și pentru mobilizare politică”, arată istoricul citat, referindu-se la afirmațiile lui Georgescu. (Europa Liberă)

👉 Un alt fals pe care l-am văzut menționat în multe publicații este că Georgescu ar fi deja președintele de onoare al AUR. În realitate, potrivit statutului AUR, un președinte de onoare poate fi doar „ales” prin „adunarea generală, conferinţă sau congres”, la orice nivel al organizațiilor. Mențiunea este făcută la Articolul 34, alineatul 4 al statutului. 

👉 Informația că Georgescu este președinte de onoare AUR a fost lansată de către George Simion. (G4Media)

👉 Acesta a revenit ulterior asupra afirmației, după ce Claudiu Târziu, celălalt co-președinte al AUR, a negat că Georgescu ar fi președinte de onoare. (Europa Liberă)

👉 În fine, George Simion este și el autorul unui fals. „Cât despre facturile la energie: ei au decis asta(liberalizarea). Ei=USR”, a spus Simion într-un comentariu pe Facebook, la finalul lunii ianuarie. 

Factual arată că „liberalizarea pieței de energie a fost o decizie negociată în urmă cu mai bine de 20 de ani, cu Uniunea Europeană. Etapa finală ar fi trebuit să se încheie în 2018, însă a fost prelungită, prin reglementări guvernamentale. Niciuna dintre acestea nu a fost semnată de vreun ministru USR”.

👉 #CONTEXT Politicienii folosesc intenţionat propaganda pentru a influenţa gândirea, acţiunile şi sentimentele oamenilor. Oamenii sunt aduşi în situaţia să adopte o poziţie sau atitudine dorită de guvernanţi, prin manipulare.

Deutsche Welle explică cum se recunoaște propaganda de stat.

👉 EUvsDisinfo a identificat șapte mituri propagate de presa pro-Kremlin referitoare la situația tensionată de la granița Ucrainei cu Rusia. Autorii demontează narațiuni false precum: tensiunile curente sunt rezultatul unui comportament agresiv al Ucrainei și Vestului, Rusia nu face decât să se apere. 

Un alt fals propagat este că ar exista dovezi că Ucraina ar comite atrocități care vizează comunitățile vorbitoare de rusă din Estul țării. 

În fine, una din tezele propagandei pro-ruse mai susține că această criză este vina NATO și a Vestului, care și-ar fi încălcat promisiunea de a nu lărgi alianța NATO.

EUvsDisinfo arată că această promisiune nu existat niciodată, și nici Rusia nu a solicitat-o. 

👉 VIDEO Cum arată propaganda pro-Kremlin văzută de autoritățile și cetățenii din Ucraina. Channel 4 arată și metodele dezvoltate de Ucraina pentru a se proteja de dezinformarea și propaganda care vin dinspre Rusia. 

👉 The Dispatch analizează felul în care presa pro rusă a creat imaginea Vestului ca agresor în Ucraina, prezentându-l în același timp pe Vladimir Putin ca pe un președinte care nu face decât să reacționeze la aceste agresiuni. 

👉 Axios arată că strategia de comunicare a SUA s-a recalibrat pentru a preîntâmpina posibile acțiuni ale Rusiei. E vorba de acuzațiile privind folosirea de către Rusia a unor video-uri false sau materiale de propagandă cu scopul de a forța și justifica o posibilă intervenție armată în Ucraina.

👉 …iar The Conversation ne atrage atenția că primele acțiuni de agresiune între Rusia și Ucraina au fost deja lansate, doar că trebuie căutate în spațiul cibernetic. 

👉 Lakmusz este o organizație de fact checking din Ungaria care a identificat și demontat 10 minciuni din așa-numitul „documentar” realizat de Tucker Carlson de la FOX News, care îl portretizează pe Viktor Orbán drept un salvator al Europei, în opoziție cu George Soros. (Kafkadesk)

👉 #FALS Nu, Noua Zeelandă nu plănuiește să pună vaccinul anti-COVID-19 în sistemul public de distribuție a apei, așa cum susține un material creat să dea aparența unui articol de ziar și răspândit pe rețelele sociale. (Reuters Fact Check)

👉 Marile platforme de socializare au nevoie de un imbold pentru a-și modifica algoritmii în așa fel încât să funcționeze împotriva discursului extremist, a polarizării comunităților și dezinformării.

În același timp, experții spun că e important să înțelegem că rețelele de social media nu funcționează ca o oglindă a societății, ci mai degrabă ca un megafon pentru diverse voci.

Sunt doar două dintre cele 15 concluzii formulate la finalul unei conferințe organizate cu susținerea Universității din Munchen. Găsiți restul concluziilor pe Media Buddhi.

👉 Rusia a amânat de mai multe ori inspecțiile cerute de Agenția Europeană pentru Medicamente pentru aprobarea vaccinului Sputnik V.

Dar, în același timp se plânge că acesta nu este aprobat din motive politice sau ideologice. EUvsDisinfo demontează această narațiune dezinformativă. 

👉 CNN, The New York Times și alte instituții media majore monetizează datele personale ale utilizatorilor care le folosesc și fac lobby pentru ca piața de publicitate digitală să nu fie reglementată. Problema este că nu-și informează cititorii despre aceste detalii. (The Intercept)

👉 CEO-ul Spotify susține că nu poate să îi ceară podcaster-ului Joe Rogan, găzduit de Spotify, editarea informațiilor false sau a teoriilor conspiraționiste pe care le propagă prin podcast-ul său pentru că Spotify este o platformă de distribuție, nu o publicație. (Los Angeles Times) 

👉 Ce putem învăța dintr-o poveste cu multă dezinformare, de la începutul anilor 1900. (Politico)